| Denumirea |
Biserica "Sf. Mare Prooroc Ilie Tesviteanul" - Rahova |
| Denumire alternativă |
Biserica Rahova |
| Parohia |
Parohia Sf. Ilie Rahova |
| Datare |
1706
|
| Tip |
Biserică |
| Cultul |
ortodox |
| Localizare pe hartă |
Localizează pe harta României |
| Judeţ |
Bucureşti |
| Localitate |
BUCUREŞTI |
| Adresa |
str. Silvestru Constantin 79 |
| Protopopiat |
Protoieria III capitală |
| Episcopie/Arhiepiscopie |
Arhiepiscopia Bucureştilor |
| Mitropolie |
Mitropolia Munteniei şi Dobrogei |
| Cod oficial LMI 2004 |
B-II-m-B-19695 |
| Descriere |
Despre prima biserică avem doar o însemnare în Anatefterul sau Condica de rânduieli a visteriei, facută la 20 iulie 1724, în timpul domniei lui Nicolae Alexandru Mavrocordat (1719-1730) şi se referă la subvenţia acordată de acest domnitor bisericii cu hramul Sfântul Ilie de la Gorgănel, din mahalaua Sfintei Mitropolii. Nici despre a doua biserică, cu hramul Sfântului Ilie, care a înlocuit-o pe cea dintâi, în mahalaua Mitropoliei, numită acum Mahalaua Golescu, nu avem multe date. Ştim, din pisania actualei biserici, că cel de-al doilea lăcaş a fost zidit între anii 1746-1748, „de monahul Isaia Novăceanu. Ctitorul actualei biserici (a treia) este vornicul Fotache Ştirbei, fiul vornicului Badea Ştirbei, care şi-a avut casele pe Podul Calicilor, în apropierea bisericii Sfântul Ilie. Lăcaşul bisericii Sfântul Ilie-Rahova este impresionant ca arhitectură, fiind o construcţie solidă de zid, pe un plan dreptunghiular, cu o absidă semicirculară şi o cupolă joasă pe naos, cu plafon de gard de nuiele de alun şi zece ferestre. |
| Clerici |
Preot Paroh Hău Mihai; Diacon Codreanu Adrian
|
