| Denumirea |
Biserica de lemn "Sf. Dumitru" |
| Parohia |
Parohia Botoşana |
| Datare |
1810; necesită restaurare
|
| Tip |
Biserică de lemn |
| Cultul |
ortodox |
| Localizare pe hartă |
Localizează pe harta României |
| Judeţ |
Suceava |
| Localitate |
BOTOŞANA |
| Comuna |
BOTOŞANA |
| Protopopiat |
Protopopiatul Suceava |
| Episcopie/Arhiepiscopie |
Arhiepiscopia Sucevei şi a Rădăuţilor |
| Mitropolie |
Mitropolia Moldovei şi Bucovinei |
| Cod oficial LMI 2004 |
SV-II-m-B-05500 |
| Descriere |
Biserica de lemn "Sf. Dumitru" din Botoşana a fost construită în anul 1810 de către meşterul Grigore Iulian din Câmpulung Moldovenesc. Pe o bârnă din pridvorul bisericii se află următoarea pisanie: "Această sfântă biserică este făcută de Gligorie Iulian din Câmpulung la anul 1810". Biserica de lemn din Botoşana este construită din bârne de brad, încheiate în "coadă de rândunică", iar talpa este cioplită în lemn de stejar. Ea a fost clădită pe temelie înaltă de piatră. Pentru a proteja edificiul de intemperii, pereţii din bârne au fost placaţi cu scânduri de brad. Edificiul are un acoperiş din şindrilă, bătută în "solzi", cu streaşină largă. Monumentul are plan triconc (formă de cruce), cu absida altarului pentagonală decroşată faţă de restul corpului construcţiei şi cu pronaos poligonal. Lăcaşul de cult este prevăzut cu o singură uşă, aflată în peretele sudic al pronaosului. Edificiul are lungimea de 22 m şi lăţimea de 10 m. Biserica are două turle: una pe mijlocul bisericii şi alta pe pridvor (ce a folosit drept clopotniţă).
În interior, biserica este împărţită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos şi altar. Pridvorul situat pe partea de sud-vest datează din aceeaşi perioadă cu biserica. El are o formă pătrată şi este deschis. Pe două laturi este înconjurat de o prispă şi o scară ce duce până la turnul-clopotniţă. Intrarea în biserică se face pe o uşă situată în peretele sudic al pronaosului. Pronaosul are o formă poligonală cu un sistem de boltire prin sprijinirea, una pe alta, a bârnelor longitudinale şi transversale, formând un trunchi de piramidă în trepte. Între pronaos şi naos este un gol de trecere central, încheiat cu arc în plin cintru şi două deschideri simetrice inegale. Naosul are o formă dreptunghiulară cu două abside laterale mici de formă pentagonală. În partea de vest, sprijinit de peretele care desparte pronaosul de naosul, se află cafasul. Deasupra naosului se află o turlă octogonală, înaltă de 5 m, cu ferestre dreptunghiulare dispuse în cele patru puncte cardinale. Altarul are o absidă decroşată de formă pentagonală, iar în decroşurile de nord şi de sud (de forme pătrate) se află proscomidiarul şi diaconiconul. Altarul are un sistem de boltire asemănător cu cel din pronaos.
Pe lângă iconostasul ce desparte naosul de altar făcut odată cu biserica şi pictat în stil oriental de un pictor necunoscut, mai există aici alte două fragmente pictate: primul dintre ele se află pe peretele ce desparte pronaosul de naos şi a fost zugrăvit în anul 1853 de cantorul Ioan Caminschi din Poieni-Solca (care cuprinde scenele din martiriul Mântuitorului) şi al doilea se află pe pereteşle de nord al naosului, care se parte că a aparţinut vechii biserici a satului. |
