| Denumirea |
Biserica de lemn "Sf. Nicolae" |
| Parohia |
Parohia Băneşti |
| Datare |
1706, ref. 1826; necesită restaurare
|
| Tip |
Biserică de lemn |
| Cultul |
ortodox |
| Localizare pe hartă |
Localizează pe harta României |
| Judeţ |
Suceava |
| Localitate |
BĂNEŞTI |
| Comuna |
FÂNTÂNELE |
| Protopopiat |
Protopopiatul Suceava |
| Episcopie/Arhiepiscopie |
Arhiepiscopia Sucevei şi a Rădăuţilor |
| Mitropolie |
Mitropolia Moldovei şi Bucovinei |
| Cod oficial LMI 2004 |
SV-II-m-B-05494 |
| Descriere |
Biserica de lemn cu hramul Sfântul Nicolae din Băneşti a fost construită în anul 1706. Ea se află în cimitirul vechi din partea de jos a satului Băneşti din comuna Fântânele (judeţul Suceava). În cimitirul acestei biserici a fost înmormântată bunica poetului Mihai Eminescu, Paraschiva Iuraşcu, mama Ralucăi Iuraşcu. Biserica de lemn din Băneşti este construită din bârne de stejar orizontale, cioplite în patru canturi şi încheiate în "coadă de rândunică". Ea se sprijină pe un soclu din piatră de râu. Edificiul are un acoperiş din şindrilă, în patru ape, cu o uşoară rupere în pantă, aproape insesizabilă, în dreptul absidelor laterale. Streaşina largă este susţinută de console în "cap de cal". Monumentul are plan treflat, cu abside laterale pentagonale mici şi absida altarului poligonală nedecroşată. Lăcaşul de cult este prevăzut cu o singură uşă, aflată în peretele vestic al pronaosului. Dimensiunile bisericii sunt mici: lungimea - 15.75 m şi lăţimea - 4.50 m. În interior, biserica este împărţită în trei încăperi: pronaos, naos şi altar. Intrarea în biserică se face pe o uşă situată în peretele vestic al pronaosului. Portalul de intrare se numără printre cele mai interesante elemente decorative ale bisericii. Uşa este masivă, fiind confecţionată din dulapi groşi de lemn, ferecaţi în tablă groasă, prinsă în cuie forjate. Pe tabla care acoperă uşa au fost adăugate două diagonale metalice, între care se află opt elemente curbilinii metalice. Ancadramentul are la partea superioară o pisanie cu caractere chirilice. Pe părţile laterale ale ancadramentului sunt dispuse simetric câte două rozete mari, cu conţinut diferit. Din rozetele de mai jos pornesc tulpini decorate care au la partea superioară trei rozete mai mici. Pronaosul are o formă pătrată, cu două ferestre în pereţii de nord şi de sud. Deasupra pronaosului se află o boltă semicilindrică. Între pronaos şi naos se află un perete despărţitor în care s-au practicat trei deschideri largi, marcate de doi stâlpi. Aceşti stâlpi prezintă interes prin modul artistic în care sunt realizaţi: baza inferioară şi superioară este cioplită în trunchi de piramidă, fusul este uşor galbat şi împărţit în două registre printr-o canelură, pe fus se desfăşoară toruri şerpuitoare. Naosul este alungit şi are două abside laterale mici, cu contur poligonal, în axa cărora s-a practicat câte o fereastră dreptunghiulară. Absidele au tavane drepte, iar bolta semicilindrică se sprijină pe arce dublouri rezemate pe console cioplite în motive decorative. Altarul are o absidă nedecroşată de formă poligonală şi nu are cele două nişe (proscomidiarul şi diaconiconul). Aici se află două ferestre: una pătrată în peretele nordic şi alta dreptunghiulară în axa absidei. Bolta semicilindrică a altarului se sprijină pe şase console cioplite în "cap de cal". |
