| Denumirea |
Biserica "Sf. Procopie" |
| Denumire alternativă |
Biserica Milişăuţi |
| Parohia |
Parohia Sf. Procopie Bădeuţi |
| Datare |
1487
|
| Tip |
Biserică |
| Cultul |
ortodox |
| Localizare pe hartă |
Localizează pe harta României |
| Judeţ |
Suceava |
| Localitate |
BĂDEUŢI, oraş MILIŞĂUŢI |
| Protopopiat |
Protopopiatul Rădăuţi |
| Episcopie/Arhiepiscopie |
Arhiepiscopia Sucevei şi a Rădăuţilor |
| Mitropolie |
Mitropolia Moldovei şi Bucovinei |
| Cod oficial LMI 2004 |
SV-II-m-A-05491 |
| Descriere |
Biserica "Sfântul Procopie" din Bădeuţi a fost o biserică ortodoxă ctitorită de Ştefan cel Mare în anul 1487 în satul Bădeuţi (aflat astăzi în componenţa oraşului Milişăuţi din judeţul Suceava). Biserica a fost distrusă de armata austro-ungară în anul 1917.
În prezent, din biserică s-au mai păstrat nişte ruine ale peretelui vestic. Ruinele se află lângă biserica de lemn din cimitirul satului Bădeuţi, în punctul "Vatra satului", aflat la limita localităţilor Bădeuţi şi Milişăuţi. Faţadele bisericii erau din piatră făţuită sau cioplită, blocurile de piatră fiind legate cu un mortar alb. Zidurile edificiului erau susţinute de şase contraforturi înalte de cărămidă (câte două încadrau absidele laterale şi alte două se aflau în unghiurile laturii de vest a pronaosului) şi un picior de contrafort în axul absidei altarului. Lăcaşul de cult avea abside semicirculare la interior şi pentagonale în exterior, acestea fiind străpunse de câte o fereastră în ax. Deasupra naosului se afla o turlă. Absidele şi turla erau împodobite cu arcade oarbe, având deasupra lor un rând de ocniţe. În interior, biserica este împărţită în trei încăperi: pronaos, naos şi altar. Intrarea se făcea pe uşă cu ancadrament gotic, aflată pe latura de sud a pronaosului. Pronaosul avea formă pătrată, fiind luminat prin două ferestre (una pe peretele nordic şi cealaltă pe peretele vestic). Deasupra pronaosului se afla o boltă semicilindrică. Naosul avea la partea superioară o turlă cu 16 feţe. Absida altarului era decroşată faţă de restul construcţiei, prin amplasarea avansată a catapetesmei fiind formate astfel două nişe (proscomidiarul şi diaconiconul).
Lăcaşul de cult a fost zugrăvit în frescă atât în interior, cât şi pe exterior. Picturile din interior au fost curăţate în 1887, relevându-se picturi de o deosebită valoare artistică. Se remarcau martiriul Sfântului Procopie (în pronaos), Adormirea Maicii Domnului şi tabloul votiv (în naos) şi şirul episcopilor (în altar). În tabloul votiv din naos, ctitorul (Ştefan cel Mare) era reprezentat alături de familia sa şi împreună cu Sfântul Mucenic Procopie, prezentând ctitoria lui Hristos. Pisania bisericii consemnează următoarele: "În anul 6989 (=1481), luna iulie, 8, în ziua Sfântului Mare Mucenic Procopie, Io Ştefan Voievod, din mila lui Dumnezeu Domn al Ţării Moldovei, fiul lui Bogdan Voievod, şi cu preaiubitul său fiu Alexandru, a făcut război la Râmnic cu Basarab Voievod cel Tânăr, domn al Ţării Româneşti, poreclit Ţapaluş. Şi a ajutat Dumnezeu pe Ştefan Voievod şi a biruit pe Basarab Voievod şi a fost pieire (cădere) foarte mare printre Basarabi. De aceea Ştefan Voievod a binevoit, cu a sa bunăvoinţă şi cu gând bun, a zidi casa aceasta întru numele Sfântului Mare Mucenic Procopie, în anul 6995 (=1487); şi s-a început în luna iulie, 8; şi s-a sfârşit în acelaşi an, în luna noiembrie, 13". Pisania vechii biserici a fost păstrată la biserica de lemn din cimitirul satului, iar astăzi se află la Muzeul din Rădăuţi. Biserica "Sf. Procopie" din Bădeuţi a fost distrusă în mare parte de un obuz al armatei austro-ungare în anul 1917, în timpul primului război mondial. |
