| Denumirea |
Biserica de lemn "Sf. Dumitru" |
| Parohia |
Parohia Sf. Dumitru Adâncata |
| Datare |
1794, adăugiri 1860
|
| Tip |
Biserică de lemn |
| Cultul |
ortodox |
| Localizare pe hartă |
Localizează pe harta României |
| Judeţ |
Suceava |
| Localitate |
ADÂNCATA |
| Comuna |
ADÂNCATA |
| Protopopiat |
Protopopiatul Suceava |
| Episcopie/Arhiepiscopie |
Arhiepiscopia Sucevei şi a Rădăuţilor |
| Mitropolie |
Mitropolia Moldovei şi Bucovinei |
| Cod oficial LMI 2004 |
SV-II-m-A-05486 |
| Descriere |
Biserica de lemn cu hramul Sfântul Dumitru din Adâncata a fost construită la sfârşitul secolului al XVIII-lea în satul Adâncata aflată la o distanţă de 7 km de municipiul Suceava, pe DJ 209A. Biserica de lemn din Adâncata este construită din bârne de stejar, îmbinate în "coadă de rândunică", în cununi de bârne orizontale, rostuite. Ea are un soclu de piatră scund. Edificiul are un acoperiş înalt, din şindrilă bătută în "solzi", cu o uşoară rupere în pantă, care se racordează cu învelitoarea pridvorului.
Monumentul are plan dreptunghiular, cu absida altarului poligonală şi decroşată (elemente tipice la bisericile de lemn). Forma decroşată a altarului nu mai este întâlnită la alte biserici de lemn din Ţinutul Sucevei. În interior, biserica este împărţită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos şi altar. Intrarea în biserică se face pe o uşă situată în peretele sudic al pridvorului. Pridvorul are o formă pătrată şi era iniţial deschis, având accesul spre est. El avea un parapet mediu de piatră, pe care se sprijineau patru-opt stâlpi fasonaţi. Ulterior, pridvorul a fost închis cu bârne de stejar, fiind practicate cu acest prilej două deschizături pentru ferestre în pereţii de est şi de vest ai pridvorului. Între pridvor şi pronaos este un perete despărţitor pe unde se intra în biserică înainte de construirea pridvorului. Intrarea se face printr-un portal ce are dispuse pe ambele rame ale uşii motive simetrice: o rozetă încadrată într-un cerc cu conturul marcat având deasupra sa o decoraţie geometrică din romburi şi linii frânte. Aceleaşi elemente decorative din linii frânte şi romburi sunt întâlnite şi la ancadramentele ferestrelor. Pronaosul de formă dreptunghiulară a fost construit din bârne de brad încheiate în "amnare". El are o fereastră pe latura de vest. Iniţial, pronaosul actual avea rol de pridvor. Naosul are şi el o formă dreptunghiulară cu câte două ferestre de dimensiuni diferite pe laturile de nord şi de sud. Iniţial, actualul naos găzduia şi pronaosul cu lungimea de 2.40 m. Acest lucru este demonstrat de faptul că cele două spaţii au o boltire separată: deasupra naosului iniţial se află o boltă semicilindrică, iar deasupra pronaosului iniţial se află un tavan drept din scânduri aşezate longitudinal şi sprijinite pe două grinzi transversale. Altarul are o absidă de formă hexagonală neregulată şi o singură fereastră în axa absidei. În partea de nord, decroşul se realizează de la prelungirea peretelui longitudinal la 1.30 m de la catapeteasmă, în timp ce în partea de sud, decroşul începe de la nivelul catapetesmei. Între catapeteasmă şi decroşul nordic se află proscomidiarul. Deasupra altarului, la 2.40 m înălţime, se află un tavan drept. |
