| Denumirea |
Mănăstirea armeano-gregoriană Zamca |
| Denumire alternativă |
Mănăstirea armeano-gregoriană Oxen |
| Parohia |
Parohia armeano-gregoriană Zamca |
| Datare |
1551
|
| Tip |
Mănăstire |
| Cultul |
armeano-gregorian |
| Localizare pe hartă |
Localizează pe harta României |
| Judeţ |
Suceava |
| Localitate |
SUCEAVA |
| Adresa |
str. Zamca |
| Protopopiat |
Protoieria |
| Cod oficial LMI 2004 |
SV-II-m-A-05485 |
| Descriere |
Mănăstirea Sf. Oxen sau Zamca (slv. Cetate)a fost ridicată la 1551 dar este menţionată şi ca reşedinţă episcopală în 1415. Este o mănăstire fortificată fiind compusă din biserică, clopotniţă şi clădirea corpului de gardă împrejmuite cu un zid de incintă din secolul XVII, precum şi o fortificaţie tip Vauban de la 1691 - , ceea ce justifică denumirea Zamca (cetate în slavonă). Mânăstirea Zamca a fost zidită, după legendă, de către armeanul Agapşa, pe la 1604 – 1606. Aici a fost multă vreme reşedinţa episcopilor armeni. Îm timpul războaielor dintre turci şi poloni, Zamca a fost ocupată de o garnizoană poloneză a lui Ioan Sobieschi. Această garnizoană a săpat şanţurile din jurul zidurilor de incintă ale mânăstirii, de unde vine şi numele de Zamca (cetăţuie de pământ). Săpăturile de la Zamca au scos la iveală resturile fundaţiilor, chiar chilii. Biserica Mânăstirii Zamca a fost ridicată, conform tradiţiei, la 1551 de către armeanul Agopşa, fiul lui Amira, a cărui piatră de mormânt se găseşte în naosul bisericii şi poartă data morţii sale (1551). Există patru inscripţii armeneşti, dintre care una în naos, indicând mormântul lui Agopşa, din 1551, iar a doua în afara bisericii, pe lespedea de mormânt a preotului Chaciadur, mort la 17 iunie, 1625. |
