| Denumirea |
Biserica armeano - gregoriană "Sf. Simeon" |
| Denumire alternativă |
Biserica armeano-gregoriană Turnu Roşu |
| Parohia |
Parohia armeanească Suceava |
| Datare |
1513, transf. sec. XVI; supusă restaurării, stadiul de documentaţii
|
| Tip |
Biserică |
| Cultul |
armeano-gregorian |
| Localizare pe hartă |
Localizează pe harta României |
| Judeţ |
Suceava |
| Localitate |
SUCEAVA |
| Adresa |
str. Enescu George 51 |
| Protopopiat |
Protopopiatul Suceava |
| Episcopie/Arhiepiscopie |
Arhiepiscopia Sucevei şi a Rădăuţilor |
| Mitropolie |
Mitropolia Moldovei şi Bucovinei |
| Cod oficial LMI 2004 |
SV-II-m-A-05467.01 |
| Descriere |
Biserica armenească a fost construită în anul 1513 si a suferit numeroase transformări în sec.XVI. Turnul clopotnită datează din sec. XVI. Înfatisarea actuală reprezintă interventiile din sec.XIX. Monumentul se află în stare gravă de conservare. Biserica Sf. Simion şi clopotniţa au fost construite de armeanul Donig în 1513. Se pare, însă, că vechea ctitorie a dispărut şi că actualul ansamblu datează din 1600 – 1606. Ansamblul mai este cunoscut şi sub numele Turnul Roşu, de la culoarea roşie a acoperişului turnului clopotniţă, care era din tablă de aramă.
Inscripţia de pe o placă de marmură din biserică consemnează: Această sfântă biserică a fost ridicată în anul 1513 de către binecredinciosul Donig şi reparată cu cheltuielile şi osteneala servilor lui Dzeu. Cristie Grigorie Hadzi şi Aurelie Manea Hadzi, în anul 1925, în amintirea scumpilor lor părinţi şi soţii Matilda şi Manea şi pentru a fi păstrată şi de urmaşi ca lăcaş al Dumnezeului părinţilor noştri.
Planul bisericii se aseamănă cu cel de la Zamca: un pronaos şi un naos cu o turlă deasupra. Peretele dintre naos şi pronaos a fost scos. Avem o intrare în pronaos în axă, pe partea de apus şi o intrare laterală direct în naos. În exterior sunt patru contraforturi. Turla este octogonală şi scundă. Biserica este construită din piatră, alternată cu cărămidă. Învelitoarea este din tablă, pardoseala din piatră. Pronaosul este acoperit de o calotă sferică, sprijinită pe patru arce, naosul este şi el acoperit de o calotă sferică, sprijinită pe patru arce piezişe, iar altarul este acoperit de semicilindru.
Biserica "Sf. Simion" din Suceava (cunoscută şi sub numele de "Turnul roşu", din cauza clopotniţei care este de culoare roşiatică este un lăcaş de cult armenesc din municipiul Suceava, a cărui construcţie datează din anul 1513. Ea se află la capătul din sus al Străzii Armeneşti, pe strada George Enescu nr. 51, formând împreună cu Biserica "Sf. Cruce" (construită în 1521) un ax care defineşte vechiul nucleu de locuire a armenilor.
Ansamblul bisericii "Sf. Simion" a fost inclus în Lista monumentelor istorice din judeţul Suceava, elaborată în anul 2004, având codul SV-II-a-A-05467. El este format din două obiective:
• Biserica "Sf. Simion" - datând din secolul al XVI-lea şi având codul SV-II-m-A-05467.01
• Turnul clopotniţă - datând din anul 1551 şi având codul SV-II-m-A-05467.02.
Biserica "Sf. Simion" din Suceava are o formă dreptunghiulară, cu absida altarului poligonală, sprijinită, până la o anumită înălţime, de un zid mai nou prevăzut cu contraforturi mici. Lăcaşul de cult are ferestre cu deschideri în acoladă cu chenar de baghete încrucişate, împodobite cu denticule şi cu o bază încadrată de un pătrat cu floare (element de decor caracteristic sec. al XVII-lea). Interiorul bisericii este compartimentat în pronaos, naos şi altar. Intrarea se poate face pe două uşi (una pe peretele vestic al pronaosului şi o a doua pe peretele sudic al naosului, de regulă nefolosită). Pronaosul are o calotă semisferică, iar naosul are o boltă în stil moldovenesc, peste care se înalţă turla. Altarul este poligonal în exterior. Cercetările arheologice au demonstrat că biserica era compusă iniţial din naos şi altar, iar pronaosul a fost adăugat mai târziu, în secolul al XVII-lea.
În interior, pardoseala era realizată din lespezi de morminte mai vechi, pe care arheologul Florin Hău le-a datat "din cea de-a doua jumătate a sec. al XIX-lea". Săpăturile arheologice efectuate de o echipă de arheologi suceveni (Florin Hău, Ştefan Dejan şi Ion Mareş) din cadrul Complexului Muzeal Bucovina cu prilejul restaurării au dus, în iunie 2010, la descoperirea unei tainiţe boltite sub platforma altarului (considerată unicat într-un lăcaş de cult ortodox). Tainiţa se sprijinea pe două arce de piatră. Deoarece în interiorul tainiţei nu s-a găsit nimic, arheologul Florin Hău a susţinut că „atunci cînd tainiţa a fost închisă, aceasta a fost golită”.
Deşi o lungă perioadă de timp s-a crezut că Biserica "Sf. Simion" nu a fost pictată niciodată, prin decaparea tencuielii de pe pereţii nordici ai naosului au fost descoperite în iulie 2010 urme de pictură murală destul de bine conservate. |
