| Denumirea |
Biserica "Pogorârea Sf. Duh" |
| Parohia |
Parohia Dobrovăt |
| Datare |
1504, transf. 1529, rest. 1977
|
| Tip |
Biserică |
| Cultul |
ortodox |
| Localizare pe hartă |
Localizează pe harta României |
| Judeţ |
Iaşi |
| Localitate |
DOBROVĂŢ |
| Comuna |
DOBROVĂŢ |
| Cod oficial LMI 2004 |
IS-II-m-A-04150 |
| Descriere |
Biserica ,,Coborârea Sf. Duh", ultima ctitorie monastică a lui Stefan cel Mare (1503-1504), este un edificiu monumental, caracterizat prin prezenta încăperii gropnitei si prin valorosul ansamblu de pictură interioară, datând din anul 1529. Din Fostul ansamblu monastic se mai păstrează zidul de incintă cu turnul clopotnită (sec. XVII) si biserica Sf. Gheorghe (sec. XVI). Pisania manastirii Pogorârea Sf. Duh : “Binecredinciosul domn, Io Stefan Voievod, din mila lui Dumnezeu domn al Tarii Moldovei, fiul lui Bogdan Voievod, a zidit aceasta casa întru numele Pogorârii Sf. Duh, care s-a si început a zidi în anul 7o11 (1503) luna aprilie ziua 27 si s-a sfârsit în anul 7012 (1504), iar al domniei noastre al 48-lea curgator, luna ....”. Tabloul votiv îl înfatiseaza pe Stefan alaturi de fiul sau Bogdan, asociat la domnie în anul construirii bisericii si de fiul sau Petre Rares cel care a împodobit biserica cu pictura în jurul anului 1529. Biserica pogorârea Sf. Duh este cea mai valoroasa piesa a întregului ansamblu a manastirii Dobrovat. Biserica are încaperile traditionale programului liturgic altar, naos, gropnita, pronaos si pridvor marcându-se ca noutate prezenta gropnitei la fel ca la biserica manastirii Neamtului. Biserica nu are turla pe naos, spatiile liturgice fiind acoperite cu bolti moldovenesti a caror arta a constructiei a atins apogeul în aceasta epoca a lui Stefan cel Mare. Înfatisarea de astazi a bisericii este rezultatul unui amplu proces de restaurare desfasurat în deceniul al 7-lea sub conducerea arhitectei Ioana Grigorescu, proces prin care i s-a dat monumentului înfatisarea sa originala din epoca stefaniana dupa îndepartarea a trei turle din lemn false construite dupa moda ruseasca pe la începutul secolului XIX. În interior biserica pastreaza pictura valoroasa din vremea domnitorului Petru Rares. Dintre scenele deosebite mentionam aparitia pentru prima data în programul de pictura murala interioara a scenei aducerea moastelor Sf.Ioan cel nou la Suceava – eveniment întâmplat în 1415 la initiativa domnitorului Alexandru cel Bun. Scena este pictata în pronaos în registrul inferior. Tot în pronaos se mai afla trei mari compozitii cu caracter demonstrativ si cu valoare de unicat pentru programul iconografic si anume Minunea Sf. Atanasie de la Athos, Minunea Sf,. Sava si Scara virtutilor a Sf. Ioan Sinaitul. Cea mai importanta scena pictata din naos este cea în care sunt prezenti ctitorii Stefan cel Mare si fii sai Bogdan al III-lea si Petre Rares închinând cu mâinele lor biserica la picioarele mântuitorului nostru Isus Hristos asezat pe tronul arhieresc. Dupa cum era si firesc gropnita adaposteste mai multe morminte dintre care se pare ca doar unul este domnesc si anume cel al doamnei Nasasia sotia lui Bogdan al III-lea, celelalte apartinând familiei Cehan Racovita, familie ce s-a îngrijit mult de bunastarea manastirii. Manastirea nu mai are astazi odoare carti sau manuscrise de valoare deoarece cea mai mare parte a lor au fost luate de egumentul Nathanail de la manastirea Zografu si duse la muntele Athos, iar cele ce au mai ramas au fost distruse în timp. |
