| Denumirea |
Biserica "Sf. Gheorghe" |
| Denumire alternativă |
Mitropolia Veche |
| Parohia |
Parohia Mitropolia Veche |
| Datare |
1758-1766, transf. parţiale 1791, rest. 1986
|
| Tip |
Biserică |
| Cultul |
ortodox |
| Localizare pe hartă |
Localizează pe harta României |
| Judeţ |
Iaşi |
| Localitate |
IAŞI |
| Adresa |
Şos. Ştefan cel Mare şi Sfânt 16 |
| Episcopie/Arhiepiscopie |
Centrul Eparhial Iaşi |
| Mitropolie |
Mitropolia Moldovei şi Bucovinei |
| Cod oficial LMI 2004 |
IS-II-m-A-04069 |
| Descriere |
Biserica “Sf. Gheorghe” sau vechea Catedrala Mitropolitana cu Hramul Sf. Gheorghe si Sf. Teodora a fost construita intre1761-1769, in timpul domniei lui Ion Theodor Calimachi, de catre fratele acestuia, Mitropolitul Gavril Calimachi. Din 1887, cand a fost sfintita Noua Catedrala Mitropolitana, Biserica “Sf. Gheorghe” a devenit mai mult un muzeu decat un edificiu de cult, pana in 1989 cand a fost redeschisa. Incepand cu 1761, anul de incepere a constructiei bisericii, s-a constat o deschidere brusca spre formele arhitecturii baroce care reuseste sa ajunga, pe cai ocolite si in Moldova. Din acest punct de vedere, reprezentativa este, alaturi de Bisericile “Sfintii Teodori” si Talpalari si Biserica Sf. Gheorghe a Vechii Mitropolii din Iasi. Edificiul rememoreaza variatiile planimetrice si configuratia artistica a conceptiei decorative de expresie baroca ce fuzioneaza, nu tocmai potrivit, cu elemente ale arhitecturii orientale. De plan triconc cu abside laterale mascate de rezalite, biserica are pe latura de vest un turn-clopotnita, element caracteristic si celorlalte doua edificii ecleziaste, care la parter gazduieste pridvorul. La “Sf. Gheorghe”, turla de pe naos si vechile boltiri s-au prabusit. Din zidarie insa, a fost recuperat pridvorul deschis, considerat cea mai frumoasa piesa a edificiului. Pridvorul se sprijina pe 12 coloane masive din piatra (din care 4 angajate in zid) cu capitele de tip compozit. Decoratia in relief a acestora, in deplina concordanta cu plastica arhitectonica a fatadelor, prezinta motive vegetale. Plastica fatadelor are un pronuntat caracter oriental. De jur imprejur, se intinde o succesiune de pilastri angajati in zid care delimiteaza spatii decorate cu panouri-firde arcuite in sus in acolade orientale, in timp ce in jos, isi sprijina baza pe cate un triunghi. Chenarele ferestrelor sunt bogat impodobite cu motive florale stilizate. Braul torsada de sub streasina, aminteste de Dragomirna, iar pilastrii cu capitelele corintice impreuna cu ancadramentele ferestrelor prevazute cu frontoane triunghiulare, amintesc de fatadele baroce ale bisericii Golia. Interiorul bizantin al bisericii este fastuos, cu sculpturi poleite in aur si numeroase icoane. Dominanta interiorului o formeaza catapeteasma (realizata spre sfarsitul secolului al XVIII-lea) care insa nu face corp comun cu iconostasul ca la celelalte biserici (Banu, Sf. Spiridon). Cele 5 registre pictate sunt integrate in sculptura de lemn de tei aurit, realizat in tehnica “a jour” cu o mare finete. Intre minunatele obiecte de cult ale bisericii, se afla icoana Maicii Domnului, icoanele Domnului Iisus Hristos si a Sfantului Gheorghe, executate in 1804-1805 de marele pictor neoclasic, Eustatie Altini. Dar ceea ce incanta si impresioneaza cel mai mult, este pictura in stil bizantin a Judecatii de Apoi. Între 1766 si 1821, biserica era si capela invataceilor si profesorilor de la apropiata Academie Domneasca, aflata in perimetrul din fata actualei Mitropolii. Astazi, printr-o coincidenta, acestora le-au luat locul studentii Facultatii de Teologie Ortodoxa din Iasi. |
