| Denumirea |
Mănăstirea Fâstâci |
| Parohia |
Parohia Mănăstirii Fâstâci |
| Datare |
1721
|
| Tip |
Mănăstire |
| Cultul |
ortodox |
| Localizare pe hartă |
Localizează pe harta României |
| Judeţ |
Vaslui |
| Localitate |
FÂSTÂCI |
| Comuna |
DENSUŞ |
| Protopopiat |
Protoieria Vaslui |
| Episcopie/Arhiepiscopie |
Episcopia Huşilor |
| Mitropolie |
Mitropolia Moldovei şi Bucovinei |
| Cod oficial LMI 2004 |
VS-II-a-A-06797 |
| Descriere |
Mănăstirea Fastaci, a fost construita in anul 1721 de domnitorul Moldovei Mihail Racovita, asa cum arata inscriptia in piatra, de deasupra intrarii in biserica. Manastirea a fost inzestrata cu mai multe mosii de catre ctitori. Printre ctitori se numara alaturi de domnitorul Mihail Racovita si Doamna Rucsandra, Stefan Voievod, familia Palade si altii. Domnitorul inchina aceasta manastire muntelui Sinai, ramanand sub administrarea acestuia pana la secularizare. Mihail Racovita Cehan (1716-1726) a ridicat aceasta biserica in a treia domnie a lui in Moldova, dupa ce domnise in Tara Romaneasca de unde va aduce elemente de arhitectura munteneasca, transpuse intr-un mod cu totul original. Incinta Manastirii are forma in plan a unui triunghi, terminat la vest in triunghi, cu intrarea pe latura scurta din partea de sud. Ansamblul “Manastirii Fastaci” este format din patru obiective: 1.Biserica “Sf. Nicolae”, ultima ctitorie voievodala din Moldova, construita in anul 1721, in locul unei vechi biserici din sec. al XVII-lea, ctitorie a familiei Palade, din caramida cu fundatie din piatra pe trei nivele, in stil neoclasic, la inceputul sec. al XIX-lea;
2. Turnul din piatra si clopotnita, ridicat de catre arhimandritul Ioasaf Gandul;
3. Casa egumeneasca – constructie aflata in partea de vest a incintei. Este construita in aceeasi perioada de acelasi arhimandrit ca si turnul. Casa egumeneasca si turnul au fost construite intre anii 1808-1834;
4. Zidul de incinta – construit de urmasul lui Ioasaf, de arhimandritul Kiril Strechide, la mijlocul sec. al XIX-lea (1850). Mănăstire întemeiată de familia Palade în sec. XVII, rezidită de domnitorul Mihai Racoviţă Cehan în sec. XVIII, de la care se mai pastreaza numai biserica - monument deosebit de important pentru evolutia arhitecturii din Moldova, atesta o puternica influenta venita din Tara Romaneasca in domeniul plasticii arhitecturale. |
