| Denumirea |
Biserica de lemn "Sf. Nicolae" a fostului Schit Orgoeştii Noi, Negomireştii Noi |
| Denumire alternativă |
Biserica de lemn "Sf. Nicolae" a fostului schit Orgoeştii Noi (Negomireştii Noi) |
| Parohia |
Parohia Căpuşneni |
| Datare |
1792-1798, reparaţii în 1807, 1914 (înlocuită şindrila cu tabla), 1924 - 1925 (căptuşită cu scândură la interior)
|
| Tip |
Biserică de lemn |
| Cultul |
ortodox |
| Localizare pe hartă |
Localizează pe harta României |
| Judeţ |
Vaslui |
| Localitate |
CĂPUŞNENI |
| Comuna |
LIPOVĂŢ |
| Protopopiat |
Protoieria Bârlad |
| Episcopie/Arhiepiscopie |
Episcopia Huşilor |
| Mitropolie |
Mitropolia Moldovei şi Bucovinei |
| Cod oficial LMI 2004 |
VS-II-m-A-06773 |
| Descriere |
Ctitorita la 1792–1798 de spatareasa Safta Bogdan (fiica logofatului Ioan Bogdan, vaduva spatarului Constantin Costache), ca biserica de schit pe mosia sa, Negomirestii, la obârsia pârâului Horieta. Înca de la întemeiere, schitul a fost închinat Manastirii Neamt si, din 1908, Episcopiei Romanului. Pentru întretinere, a fost înzestrat de catre Safta Bogdan si de fiica sa, Casandra Costache, cu mosia Ciorastii de pe Bârlad, 4 dughene ( la Podul Vechi ) si un loc în Iasi (pe ulita Nemteasca), 2 salase de tigani si 500 de lei (1816, 1831). La acestea, s-au adaugat partile din mosia Sârbii, donate de monahul Pantilimon (1820), si Vladestii din judetul Tutova, de catre postelnicul Dimitrie Jora (1828). A beneficiat, totodata, de unele privilegii din partea domnului Alexandru Calimah (1817-1818). Dupa secularizarea averilor manastiresti din 1863, schitul si-a încetat activitatea, iar biserica a devenit de parohie. Se remarca prin acuratetea executiei tehnice, armonia volumelor, monumentalitatea si frumusetea decorului, organizarea spatiala si sistemul de boltire. De plan triconc, cu abside poligonale, trei turle octogonale (pronaos, naos, altar) si pridvor pe vest (sprijinit pe stâlpi crestati). Este cladita din bârne de stejar încheiate în „cheotoare dreapta”, pe fundatie de piatra si talpoaie de lemn. Altarul si naosul au bolti cu sectiune poligonala, cu nervuri simple. Bolta din naos se sprijina pe patru console, decorate cu „urechiuse”. Fatadele sunt bogat ornamentate cu brâu median „în torsada”, „dinti de ferastrau” deasupra soclului, „discuri solare” si „dinti de lup” sub cornisa. Ancadramentele usilor si ferestrelor sunt decorate cu motive vegetale (vrej) si geometrice (în X, romburi). Inscriptia în chirilica, de pe grinda, ilustreaza anul ctitoririi si numele initial al schitului: „1798 schit Gavria”. Pastreaza iconostasul din secolele XVIII-XIX, ulei pe lemn, scoala rusa, autor anonim. Cartea veche bisericeasca este depozitata la Muzeul Eparhial din Husi. |
