| Denumirea |
Biserica "Sf. Ilie" şi "Sf. Vasile cel Mare" |
| Denumire alternativă |
Biserica Breslei Blănarilor |
| Parohia |
Parohia "Sf. Ilie" |
| Datare |
1859-1869, reparaţii în 1932 - 1934 în curs de consolidare restaurare (aviz MC nr. 32 /1993)
|
| Tip |
Biserică |
| Cultul |
ortodox |
| Localizare pe hartă |
Localizează pe harta României |
| Judeţ |
Vaslui |
| Localitate |
BÂRLAD |
| Adresa |
str. Paloda 14 |
| Protopopiat |
Protopopiatul Bârlad |
| Episcopie/Arhiepiscopie |
Episcopia Huşilor |
| Mitropolie |
Mitropolia Moldovei şi Bucovinei |
| Cod oficial LMI 2004 |
VS-II-m-B-06744 |
| Descriere |
Construită între anii 1859–1869 de către breasla blănarilor, la nord de biserica de lemn din 1794–1795, cu care a coexistat până în anii 1860-1864). Lucrările au fost executate de calfele de zidari Mihai Popoiu si Gheorghe Baciul, după planul întocmit de arhitectul oraşului, Ignat Lorenzo. Pictura murala, executata la sfârşitul secolului al XIX-lea de către zugravul I. Munteanu din Bârlad, a fost refăcuta între anii 1932-1934. După cutremurul din 1940, a fost refăcuta bolta de pe naos si suprimat ultimul nivel al turnului-clopotniţa, dislocat de seism. Înfăţisarea de astăzi se datorează lucrărilor de restaurare din 1993-2004, realizate de către Ministerul Culturii si Cultelor. Cu aceasta ocazie, a fost pictata din nou la interior, prin contribuţia parohiei, de către Armand Kuchta din Iaşi, în tehnica fresca, păstrându-se ca martori din pictura anterioara scenele din naos: ,,Izvorul Tămăduirii” si „Minunile Sf. Ilie”. În secolul al XIX-lea (c. 1815-1864), pe lângă biserică a funcţionat, cu intermitente, o şcoala. În perioada 1880-1912, la aceasta biserica a slujit în calitate de dascăl, diacon, preot si preot paroh, I. Antonovici, viitorul episcop al Huşilor (1924-1931) - autor al mai multor studii si lucrări ştiinţifice, membru corespondent al Comisiunii Monumentelor Istorice (1914), membru de onoare al Academiei Române (1919), membru fondator al Muzeului Public din Bârlad (1914) si întemeietor al Muzeului Eparhial din Huşi (1926). Biserica de plan triconc cu absida altarului semicirculara, abside laterale în rezalit si turn clopotniţa pe vest. La interior, naosul este acoperit cu o bolta de secţiune poligonala, semicalotele de pe absidele laterale si tavanele de pe celelalte compartimente sunt din lemn stucat. Accesul principal de vest si rezaliturile absidelor laterale sunt interpretate ca faţade de temple ionice. Plastica arhitecturala neoclasica, de o deosebita puritate stilistica, este ilustrata prin panouri rectangulare, adâncite în zidărie, ferestre dreptunghiulare cu deschideri în arc în plin cintru, cornişa subliniata de friza cu denticule si frontoane cu „dinţi de lup”. Turnul-clopotniţa cu ceas, ridicat peste pridvor, de secţiune hexagonala, cu patru niveluri si acoperiş de tip baroc, are acelaşi decor ca si biserica. Pe lângă donaţiile de bunuri imobile (terenuri, case, prăvălii), cele doua lăcaşuri au fost înzestrate de către ctitori cu odoare si cărţi de ritual, aflate astăzi în colecţiile parohiei si ale Muzeului Eparhial din Huşi. Biserica, cunoscută ca a breslei blănarilor, a fost construită în anul 1859 - 1869 de pietrarii Mihai Popoiu si Gheorghe Baciul. Plan triconc cu turn-clopotniţă pe pronaos, intrare vest, pridvor, proscomidiar şi diaconicon, turlă falsă pe altar; fundaţie-piatră, pereţi portanţi-cărămidă, planşee-cărămidă, pardoseli-ciment, iniţial piatră, învelitoare-tablă; sistem de boltire: pridvor-calotă teşită, pronaos, altar-tăvănit, naos-boltă octogonală; faţade decorate cu elemente preluate din repertoriul stilului neoclasic (portic-ordonanţă de coloane, intrare, absidele laterale în rezalit, fronton, friză denticuli, panouri decorative adâncite în zidărie); turn-clopotniţă, 4 nivele, secţiune pătrată, acoperiş baroc. Construită pe locul unei biserici mai vechi, de lemn de secol XVIII. |
|
|
