| Denumirea |
Biserica cu hramurile "Sf. Dumitru şi Sfinţii Împăraţi" |
| Parohia |
Parohia Stâlpu |
| Datare |
1699
|
| Tip |
Biserică |
| Cultul |
ortodox |
| Localizare pe hartă |
Localizează pe harta României |
| Judeţ |
Buzău |
| Localitate |
STÂLPU |
| Comuna |
STÂLPU |
| Episcopie/Arhiepiscopie |
Arhiepiscopia Buzăului şi Vrancei |
| Mitropolie |
Mitropolia Munteniei şi Dobrogei |
| Cod oficial LMI 2004 |
BZ-II-m-A-02483.01 |
| Descriere |
Singura pisanie mai veche este cea de la restaurarea din 1936-1938. Biserica a existat înainte de întemeierea satului pe acest loc.
Inscripţie:
Pisania aşezată deasupra ancadramentului uşii: „Această sfântă şi dumnezeiască Biserică fiind derăpănată pe curgerea arcelor, s-a întărit şi înfrumuseţat sub supravegherea Comisiunii Monumentelor Istorice în anii 1936-1938”.
Biserica se compune din: pridvor deschis cu arcade în plin centru pe coloane în imitaţie de piatră, pronaos cu scară în grosimea zidului, naos fără abside şi altarul circular la interior şi poligonal la exterior. Pronaosul se desparte de naos prin 3 arcade uşor trilobate, ca şi tâmpla din zidărie de cărămidă. Naosul se înalţă cu o turlă octogonală pe bază pătrată. Plastica faţadei constă în două registre decorate cu arcade cu profile duble – dinţate de forme diferite, registre demarcate de un brâu plat cu decoraţiuni imitând funia răsucită; cornişa îngustă cu profile simple sub streaşina înfundată. Ferestrele înguste terminate în acoladă, sunt încadrate cu ornamente sculptate în piatră.
Forma originală şi fazele succesive de transformări:
Formele arhitecturale sunt originale, cu excepţia pridvorului care înainte de restaurarea din 1936-1938 era închis, precum şi turla ridicată pe naos tot atunci. Înainte de restaurare, biserica a avut turn clopotniţă pe pronaos – aşa cum indică scara din grosimea zidului de apus al acestuia.
Datând construcţia acestei biserici din secolul al XVII-lea, s-ar putea ca actualul pridvor să fie doar o reconstituire a unui pridvor adăugat de ultimii ctitori, cu caracteristicile secolului al XVIII-lea, considerate bazate pe tablourile ctitorilor în care apare atât Matei Basarab şi Vasile Lupu, cât şi Constantin Cîrnu cu Şerban Cantacuzino şi alţii. |
