| Descriere |
Biserica cu hramurile “Adormirea Maicii Domnului” şi „Sf. Nicolae” era mai cunoscută ca biserica “Drăgheşti. În j. Râmnic-Sărat la Băbeni. Biserica din 1747 zidită de jupâneasa Maria Deduleasca” . “Drage§ti, sat, in jud. R.-Sărat, pi. Rimnicul-d.-s., cătunul comunei Băbeni, aşezat in partea de S. a comunei, pe malul drept ai râului Râmnicu-Sărat, la 2 kil. spre S. de cătunul de reşedinţă, Cubeni. Are o întindere cam de 370 hect., cu o populaţiune de 66 familii, sunt 283 suflete, din care 40 contribuabili. Ştiu carte 10 persoane. Are o biserica, deservita de un preot si 2 cântăreţi” . Biserica actuala ar fi fost construita pe locul altor doua biserici mai vechi, din piatra. in amintirea acestora, a fost preluat si hramul, astfel ca biserica actuala are doua hramuri. O caracteristică a picturii acestei biserici este aceea a figurii Sfântului Cristofor - Sfântul cu faţă de lup, pictură destul de rar întalnită în pictura românească. Legenda supune ca un tânăr foarte atrăgător, care dorea sa ajungă in rai, s-a rugat la Dumnezeu sa îl urâţească, pentru a nu fi ispitit de femei. Ascultându-i ruga, Dumnezeu i-a făcut fata de lup. Schimonosit in acest fel, nu a mai păcătuit si dorinţa i s-a îndeplinit.
În literatura de specialitate, biserica din Drăghieşti a fost considerată o ctitorie a sec. XVIII. Potrivit pisaniei păstrate ea a fost construită în 1747 de Maria “vistiernica” împreună cu fiul ei Nicolae. Maria, născută Bălăceanu era văduva fostului mare vistier Ioan Dedulescu . Potrivit lui O.G. Lecca, Ioan era fiul lui Dedu Dedulescu, ctitorul mănăstirii Deduleşti . Ca şi tatăl său, Ioan, Nicolae va ajunge mare dregător fiind menţionat ca biv vel pitar la 12 martie 1758 şi apoi ca mare paharnic între 9 mai şi 9 iulie 1774 . Biserica cu hramul "Adormirea Maicii Domnului - Sf. Nicolae" Drăgheşti se înscrie în seria ctitoriilor puternicei familii a boierilor Dedulescu de pe Valea Râmnicului, realizate în sec. al XVIII-lea, având caracter de "biserică de curte". Potrivit Pisaniei aflată în peretele vestic al pronaosului (la exterior) biserica a fost edificată în anul 7255 (1747) de puternica şi importanta familie a boierilor Deduleşti: "Cu vrerea Tatălui, cu ajutorul Fiului şi cu darul Sfântului Duh, s-a început această sfântă şi dumnezeiască Biserică şi s-au zidit din temelie şi s-au înfrumuseţat precum se vede de Dumneaei Jupâneasa Maria Vistiereasa, soţie a răposatului de veci Ioan Dedulescu vel vistier şi de fiul Dumneaei Neculai (Nicolae) mare pitar al Tarii Romaneşti, în zilele prea înălţatului Domn Constantin Mavrocordat şi a Episcopului de Buzău, Chir Metodie, cinstindu-se hramul Bisericii aceştia întru cinstea şi mărirea Prea Sfintei de Dumnezeu Născătoare şi pururea Fecioara Maria şi a Sfântului şi de minuni făcător Neculae Miralechiu, leat 7255 (1747)" . Conform pisaniei aflată deasupra uşii (în interior), biserica a fost pictată la anul 1760 de Barbul Zugravul: "Tăria celor ce nădăjduiesc spre Tine, întăreşte Doamne Biserica Ta, care ai câştigat-o cu scumpu Sângele Tău. Şi au zugrăvit aciastă Sfântă Biserică în zilele Prea Înălţatului Domnu, Io Scarlat Ghika Voievod, de Barbu Zugravu sin (fiul) popa Stoia Zugravu, leat 1760" . Biserica corespunde tiparului de biserica larg răspândit către mijlocul sec. XVIII având pridvor pe stâlpi de piatra, sculptaţi, pronaos cu clopotniţa deasupra si casa scării alăturata zidului de nord, naos cu turla pantocrator, azi dispăruta, abside laterale, având 5 laturi, si absida altarului la fel dar mult mai mare. Despărţirea dintre pronaos si naos este făcuta de un arc mare care sprijină la capete pe cate o coloana de piatra sculptata pe un soclu de cărămidă, coloane adosate unui masiv de zidărie. Biserica din Drăghieşti este un monument istoric cu abside laterale, având cele trei compartimente tradiţionale: pronaos, naos si altar. Pronaosul este precedat de un pridvor şi are deasupra o turlă clopotniţă cu acces printr-o scară într-o absidiolă laterală. Construcţia este din cărămidă având având dimensiunile de 14x30x4.5cm. Pridvorul ridicat cu o treaptă la nivelul actual al terenului este alcătuit din trei arce în acoladă sprijinite pe coloane de piatră sculptată cu capetele decorate bogat pe faţada vestică şi câte două arce pe faţadele laterale.Biserica „Adormirea Maicii Domnului si Sf. Nicolae” este un exemplar reprezentativ pentru arhitectura post brâncoveneasca din sec. XVIII din punct de vedere stilistic si al pastrarii autenticitatii, in ciuda aspectului sau actual marcat de ruina. Arhitectural, se încadrează în familia bisericilor de plan triconc, având caracteristica asocierii acestui plan cu turnul clopotniţei de peste pronaos. Prezintă particularitatea "ştrangulării" dintre pronaos şi naos, ca si aceea a unei foarte ample abside a altarului, de adâncime considerabilă şi având o lăţime exterioară mai mare decât a navei. Accesul în turnul clopotniţei se face printr-un turnuleţ plasat în colţul de nord-vest al pronaosului, spre exterior. Din punct de vedere artistic se remarcă pictura interioară si exterioară, precum şi excepţionala pietrărie sculptată. |
