| Denumirea |
Mănăstirea "Acoperamântul Maicii Domnului" Dridu
Sfântul Dimitrie Izvorâtorul de mir" Dridu |
| Denumire alternativă |
Mănăstirea Dridu |
| Parohia |
Parohia Mănăstirea Dridu |
| Datare |
1992-2002
|
| Tip |
Mănăstire |
| Cultul |
ortodox |
| Localizare pe hartă |
Localizează pe harta României |
| Judeţ |
Ialomiţa |
| Localitate |
DRIDU |
| Comuna |
DRIDU |
| Protopopiat |
Protoieria Urziceni |
| Episcopie/Arhiepiscopie |
Episcopia Sloboziei şi Călăraşilor |
| Mitropolie |
Mitropolia Munteniei şi Dobrogei |
| Descriere |
Mânastirea Dridu cu hramul „Acoperamântul Maicii Domnului şi Sfântul Dimitrie Izvorâtorul de mir” se află în partea de nord-vest a comunei Dridu la 500 m, după trecerea barajului peste râul Ialomiţa pe drumul judeţean ce merge spre satul Moldoveni, aproape de confluenţa râurilor Ialomiţa şi Prahova. Amplasarea acestui aşezământ monahal se află pe un mal inalt (74 m) numit malul Busuioc. (Vetre de sihăstrie românească - Ieromonah Ioanichie Bălan, 1982). Zona in care se află aşezarea monahală este cunoscută sub denumirea „metereze”, una din cele mai vechi aşezări ialomiţene după unele însemnări de arhivă de prin anul 1467. Această zonă are o rezervaţie arheologică şi se află sub protecţia Legii. Aici ar fi avut loc lupte între Radu de la Afumaţi – ajutat de Ioan Zapolia – impotriva lui Vladislav. Cercetările arheologice furnizează date din epoca medievală prin fragmente ceramice, suliţe din epoca bronzului, monede cu inscripţii, aparţinând culturii „Glina”. Credem ca, dovezile arheologice existente, justifică denumirea de „metereze” care înseamnă- „Val de pamânt întărit cu material lemnos, prevăzut din loc în loc cu mici deschizături pentru tragere, sau partea superioară a unui zid de apărare prevăzută cu deschizături pentru tragere”. Pe acest mal, numit „busuioc” unde se află amplasată mănăstirea s-a găsit la suprafaţă cel mai vechi strat de cultură din secolul IV î.e.n. În secolul al XVI-lea satul devine mănăstiresc pe timpul lui Radu cel Mare (1495-1508) numit „Dridih”. Doamna Ilie Sofia din Dridu care a donat terenul pentru viitoarea mânastire a intrat în tagma monahala, cunoscută ca maica Serafima. Piatra de temelie a fost pusa in octombrie 1992, în anii 1993-1994 au început lucrările de construcţii a chiliilor iar la data de 14.06.1995 s-a ridicat biserica din lemn slujind ca paraclis. Biserica mănăstirii s-a făcut după un proiect realizat de doamna arhitect Ligia Pop din Bucureşti. Lucrările au început în anul 1997 şi s-au terminat in anul 2002. Pictura bisericii este o combinaţie de fresca şi tempera în stil bizantin. Biserica are forma de cruce, cu un pridvor deschis pe 6 stâlpi, trei turle învelite cu tablă. Uşa de la intrarea în biserică este din stejar sculptat în stil brâncovenesc cu frumoase ornamente aurite. Deasupra uşii de la intrare se află pisania bisericii. Mănăstirea are trei clopote lucrate la Iaşi după aceeaşi tehnică cu cea folosită la mănăstirea Putna. În obştea de maici de la mănăstirea „Acoperamântul Maicii Domnului” din comuna Dridu-Ialomiţa se află 14 călugăriţe: unele lucrând într-un atelier de pictură pe sticlă şi lemn, altele în sculptură, broderie, croitorie, mătănii. Sfânta mănăstire „Acoperamântul Maicii Domnului” are ca stareţă pe Gabriela Haraga. |
| Clerici |
Protosinghel Moroşan Emilian
|
