| Denumirea |
Biserica "Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena" |
| Denumire alternativă |
Biserica Mare - Catoliconul |
| Parohia |
Parohia Mănăstirii Hurezi |
| Datare |
1690-1692
|
| Tip |
Biserică |
| Cultul |
ortodox |
| Localizare pe hartă |
Localizează pe harta României |
| Judeţ |
Vâlcea |
| Localitate |
ROMÂNII DE JOS, oraş HOREZU |
| Episcopie/Arhiepiscopie |
Episcopia Râmnicului |
| Mitropolie |
Mitropolia Olteniei |
| Cod oficial LMI 2004 |
VL-II-a-A-09898 |
| Descriere |
Biserica principală a mănăstirii (catoliconul), având ca patroni pe Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena, a fost începută în 1690 şi terminată în 1692, conform inscripţiilor votive. Lucrările s-au desfăşurat sub îndrumarea meşterului zidar Manea, a cioplitorului în piatră Vukaşin Karadja şi a tâmplarului Istrate, ale căror portrete sunt zugrăvite în pictura exterioară a pronaosului. Pictura interioară, finisată în 1694, a fost realizată de un grup de zugravi sub îndrumarea artistului grec Constantin, stabilit în Valahia şi care a fondat şcoala de pictură murală şi de icoane organizată la Horezu. Biserica principală a mănăstirii (catoliconul), având ca patroni pe Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena, a fost începută în 1690 şi terminată în 1692, conform inscripţiilor votive. Lucrările s-au desfăşurat sub îndrumarea meşterului zidar Manea, a cioplitorului în piatră Vukaşin Karadja şi a tâmplarului Istrate, ale căror portrete sunt zugrăvite în pictura exterioară a pronaosului. Pictura interioară, finisată în 1694, a fost realizată de un grup de zugravi sub îndrumarea artistului grec Constantin, stabilit în Valahia şi care a fondat şcoala de pictură murală şi de icoane organizată la Horezu. Catoliconul are la bază un plan triconc, cu un pronaos foarte larg - o interpretare originală, după cum se consideră, a modelului Mănăstirii Argeş, înălţată la porunca domnitorului Neagoe Basarab (1512-1517). Biserica este prevăzută la vest cu un pronaos exterior deschis. O piesă remarcabilă este cadrul porţii de la intrarea în pronaos, sculptat în piatră, împodobit cu motive vegetale, model care avea să fie îndelung folosit mai târziu, în arta decorativă a secolului al XVIII-lea. Pictura interioară (a pronaosului) dezvăluie un extraordinar registru inferior dedicat în întregime imaginilor votive: Constantin Brâncoveanu cu soţia şi cei unsprezece copii şi domnitorii valahi din vremurile mai vechi, Basarabii şi Cantacuzinii. Peretele dinspre răsărit al pronaosului exterior este în întregime decorat cu o magnifică frescă a „Judecăţii de Apoi”. Iconostasul din lemn sculptat reprezintă o piesă extrem de valoroasă datorită faptului că s-au păstrat icoanele originale. |
| Clerici |
Stareţă Gagea Pavelina; Ghid Şerban Ambrozia
|
