Denumirea |
Schitul "Sfinţilor Apostoli" |
Parohia |
Parohia Mănăstirii Hurezi |
Datare |
1698-1700
|
Tip |
Schit |
Cultul |
ortodox |
Localizare pe hartă |
Localizează pe harta României |
Judeţ |
Vâlcea |
Localitate |
ROMÂNII DE JOS, oraş HOREZU |
Episcopie/Arhiepiscopie |
Episcopia Râmnicului |
Mitropolie |
Mitropolia Olteniei |
Cod oficial LMI 2004 |
VL-II-a-A-09898 |
Descriere |
Pentru a completa structura nord-estică în formă de cruce, a fost înălţat schitul "Sfinţilor Apostoli". Schitul a păstrat, de la ctitorirea sa, numai biserica cu acelaşi hram. Ea deţine un remarcabil altar din trei părţi (după tipicul mănăstirilor de pe muntele Athos). Programul iconografic este puternic marcat de concepţia teologică monastică a stareţului Ioan. Schitul „Sfinţilor Apostoli" se datorează iniţiativei lui Constantin Brâncoveanu (fiul şi moştenitorul cu acelaşi nume, al domnitorului), cu bani împrumutaţi de la stareţul mănăstirii. Biserica a fost construită în 1698 şi pictată în 1700. Ansamblul schitului ``Sf. Apostoli``(Schitul de la Aleoane) este format din: Biserica Sf. Apostoli Petru şi Pavel (VL-II-a-A-09899.01), Chilii(VL-II-a-A-09899.02) şi Zidul de incintă (VL-II-a-A-09899.03) situat la 500 m Nord de mănăstirea Hurezi Biserica schitului este bine proporţionată şi sobră. Este un edificiu de plan drept cu altar, naos şi pronaos precedat de un mic edicul cu rol de pridvor. Altarul se împarte în 3 alveole, cu cea centrală mai mare, bolta altarului, de formă elipsoidală, este elipsoidală. Naosul este pătrat, iar deasupra sa se ridică o turlă. Pronaosul, mic, dreptunghiular, este despărţit de naos prin trei arce trilobate sprijinite pe stâlpi. Micul pridvor, pătrat în plan, este sprijinit pe doi stâlpi de piatră şi pe două console încastrate în zidul bisericii. Decorul exterior are două registre de panouri dreptunghiulare, despărţite de un brâu. Pictura a fost realizata în anul 1700 de ierodiaconii Iosif şi Ioan. Dimensiunile mici ale bisericii au obligat la reducerea programului iconografic. În pronaos pot fi remarcate reprezentări ale Sf. Ioan Botezătorul, Sf. Împăraţi Constantin şi Elena dar şi portrete: perechea domnească cu cei 4 fii, Matei Basarab şi doamna Elena, ctitorul Ioan şi mitropolitul Teodosie. Pictura se remarcă prin combinarea imaginilor sacre redate conform tradiţiei postbizantine şi pitorescul ce-l conferă ansamblului zonele decorative cu motive florale orientale pe fonduri albe, care ocupa aproape jumătate din suprafeţe. |
Clerici |
Stareţă Gagea Pavelina; Ghid Şerban Ambrozia
|