| Denumirea |
Biserica de lemn "Sf. Ierarh Nicolae" |
| Parohia |
Parohia "Sf. Nicolae" Fodora |
| Datare |
1817
|
| Tip |
Biserică de lemn |
| Cultul |
ortodox |
| Localizare pe hartă |
Localizează pe harta României |
| Judeţ |
Sălaj |
| Localitate |
FODORA |
| Comuna |
GÂLGĂU |
| Adresa |
169 |
| Protopopiat |
Protopopiatul Ortodox român Zalău şi Jibou |
| Episcopie/Arhiepiscopie |
Episcopia Oradea |
| Mitropolie |
Mitropolia Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului |
| Cod oficial LMI 2004 |
SJ-II-m-A-05054 |
| Descriere |
Construită în anul 1817, biserica a fost pictată în anul 1822 de către zugravii Lazăr Tocaci şi Iosif Biro de la Orghiz. Pisania aflată în naosul bisericii, scrisă în latină şi în română, oferă informaţii cu privire la acest eveniment: "Această biserică s-au zidit în anul 1817 fiind paroh locului popa David, ficurator Blăjan Lupuţ, cantor Tecariu Cozma, clopotariu Căpîlne Constantin. S-au zugrăvit cu cheltuiala a tot satul împreună, în anul 1822 prin umiliţi zugravi anume Lazăr Tocaci şi Iosif Biro de la Orghiz". Alt eveniment important în viaţa comunităţii Fodorei are loc în anul 1839 cînd episcopul Ioan Lemeni sfinţeşte această biserică. Momentul este consemnat în documentul pecetluit în cele patru colţuri pe masa altarului. Acest document ne informează: "Această sfântă besearică întru cinstea [Sfântului Erarh Nic]olae spre mărirea lui Dumnezeu zidită s-au sfinţit prin Ioann Lemeni a Românilor, Grecilor, Sârbilor de leajea grecească onită în Marele Principat al Ardealului şi părţile lui înpreunate Episcop al Făgăraşului în anul 1839 luna lui August 13". Elementele care nu pot fi citite pot fi recuperate din alte surse. Astfel, şematismele bisericii greco-catolice precizează faptul că hramul acestei biserici este "Sfântul Ierarh Nicolae" iar data exactă a consacrării a fost 30 August 1839. Biserica are un plan dreptunghiular ce se termină spre răsărit cu absida altarului, decroşată cu cinci laturi. Intrarea în biserică, fără decoraţiuni sculptate, se face pe latura de sud. Tot pe latura de sud întâlnim un pridvor care se continuă şi pe latura de vest. Interiorul edificiului este compartimentat conform canoanelor bisericeşti, pronaosul fiind separat de naos printr-un perete de lemn. Acest perete este continuu doar în partea inferioară, partea superioară fiind înlocuită cu mici stâlpi de lemn, spaţiile astfel create dând posibilitatea urmăririi slujbei. Naosul este acoperit de o boltă semicilindrică. Tot o boltă semicilindrică întâlnim şi în absida altarului, puţin retrasă de la pereţi şi terminată printr-un timpan. Trecerea din naos în altar se face prin intermediul a trei intrări: cele două intrări diaconeşti respectiv intrarea destinată preotului. În naos se află şi un mic cor pe a cărui balustradă se păstrează pisania bisericii. Decorul pictat al bisericii a fost puternic afectat de ploile ce au pătruns prin acoperişul deteriorat. În pronaos se remarcă scena în care este reprezentată pilda celor 5 fete înţelepte. De subliniat faptul că scenele pictate sunt explicate în patru limbi: română, latină, maghiară şi germană. Din pictura pronaosului se remarcă figura deosebită a muceniţei Ioana. Bolta naosului a fost decorată cu scene din viaţa Mântuitorului. În altar se regăsesc pictaţi sfinţi ierarhi. Turnul-clopotniţă, aşezat peste pronaos are foişor în console, cu galerie deschisă. Datorită stării proaste a acoperişului, biserica a trecut în anul 2009 printr-un proces de reastaurare-consolidare. |
