| Denumirea |
Biserica de lemn "Adormirea Maicii Domnului" |
| Denumire alternativă |
Biserica schituluiGrămeşti |
| Parohia |
Parohia Pietreni - Grămeşti |
| Datare |
1664, pe ruinele uneia de secol XVI
|
| Tip |
Biserică de lemn |
| Cultul |
ortodox |
| Localizare pe hartă |
Localizează pe harta României |
| Judeţ |
Vâlcea |
| Localitate |
PIETRENI |
| Comuna |
COSTEŞTI |
| Protopopiat |
Protopopiatul Râmnicu Vâlcea |
| Episcopie/Arhiepiscopie |
Arhiepiscopia Râmnicului |
| Mitropolie |
Mitropolia Olteniei |
| Cod oficial LMI 2004 |
VL-II-m-A-09873 |
| Descriere |
Biserica Grămeşti este o excepţională biserică de lemn, din 1664, ctitorie a mitropolitului Ştefan. Mitropolitul Ştefan, care a fost “copist” în mănăstirea Bistriţa, călugărit la Tismana, hirotonit ieromonah, apoi ales egumen şi mitropolit al Ţării Româneşti, în două rânduri (mai 1648 - iulie 1653 ; 1655 - 1668 ), este cel care ridică Schitul Grămeşti din satul Pietreni - Costeşti, o capodoperă arhitectonică de patrimoniu cultural naţional. Biserica s-a ridicat se pare pe fundaţiile unei biserici mai vechi, de secol XVI. Biserica poartă hramul „Adormirea Maicii Domnului” şi este datată de o inscripţie din anul 7173, era bizantină, adică anii 1664 de la naşterea lui Christos. Ctitorie a unui arhiereu al ţării, mitropolitul Ştefan I, biserica de lemn este una dintre puţinele exemple asemănătoare păstrate, ridicate din lemn de mari boieri şi dregători de seamă. Acestea se disting de celelalte biserici de lemn de sate, ctitorite de mici boieri de ţară, obşti de moşneni sau clăcaşi, prin nivelul calitativ ridicat al dulgheritului şi al înzestrării interioare. Biserica se remarcă prin aşezarea pe un soclu înalt de calcar, ce îi dă aerul unei case boereşti, planul cu pridvor, tindă, naos şi altar în retrageri succesive, prin rafinamentul îmbinărilor şi decoraţiilor dulghereşti, prin colecţia de inscripţii adunate pe pereţii exteriori, icoanele de o bună calitate artistică şi portretul de ctitor. Actul de naştere al bisericii a fost însemnat peste intrarea în biserică, în limba slavonă, într-o frumoasă caligrafie chirilică: „Cu voia Tatălui şi cu ajutorul Fiului şi cu săvârşirea Sfântului Duh, acest sfânt hram dumnezeiesc s-a ridicat în slava şi cinstea Adormirii Prea Sfintei Născătoare de Dumnezeu, cu trudă de arhiepiscopul şi mitropolitul Chir Ştefan. S-a zidit din temelie până la săvârşire în zilele lui Io Grigorie voievod, în anul 7173. Am scris eu, popa Stan”. Anul bizantin 7173 poate fi tradus fie între anii 1664-1665. Dat fiind că prima domnie a domnitorului Grigore a luat sfârşit în 1664 se poate fixa acest an pentru datarea construcţiei. |
