| Denumirea |
Biserica de lemn "Cuvioasa Paraschiva" |
| Denumire alternativă |
Biserica Dopicea |
| Parohia |
Parohia Tătărăi - Scorniceşti |
| Datare |
1817
|
| Tip |
Biserică de lemn |
| Cultul |
ortodox |
| Localizare pe hartă |
Localizează pe harta României |
| Judeţ |
Olt |
| Localitate |
SCORNICEŞTI |
| Protopopiat |
Protoieria Slatina I Sud, Cod Fiscal: 5342950, Adresa: Str. Lipscani, Nr.26, Tel/Fax: 0249-421660, 0733504013, Protoiereu Pc Pr. Marian Mazilu. |
| Episcopie/Arhiepiscopie |
Episcopia Slatinei şi Romanaţilor |
| Mitropolie |
Mitropolia Olteniei |
| Cod oficial LMI 2004 |
OT-II-m-B-09021 |
| Descriere |
Biserica "Cuvioasa Paraschiva" Tătărăi a fost ridicată la 1817 in vatra satului de moşneni, atestat documentar încă de la 1624. Biserica Tătărăi are nava dreptunghiulară, pridvor deschis pe stâlpi cu arcade din zidărie, pronaos, naos şi altar semicircular. Turla este amplasată pe pronaos şi este în acelaşi timp şi turn clopotniţă. Construcţia are ziduri portante masive din cărămidă, arce, bolţi şi turla tot din zidărie de cărămidă. Biserica a fost zidită din temelie de către Gheorghe Stăniloiu de la Optaşi ajutat fiind şi de enoriaşii satului, aşa cum reiese din pisanie (1803-1817). Pictura este în stil neobizantin. Frizele celor trei pereţi sunt cu mucenici, prooroci şi sibile, iar frontonul este de o parte şi de alta cu sfinţii militari Gheorghe şi Dimitrie încadrând icoana de hram dreptunghiulară cu trei registre distincte Sf. Paraschiva, Maica Domnului cu pruncul în brate şi Sf. Împăraţi Constantin şi Elena. În altar, la proscomidie, se aminteşte de anul 1803. În pridvor deasupra uşii de la intrare se afla pisania scrisa în româneşte cu litere chirilice: „Aceasta sfânta şi dumnezeiasca biserică unde se cinsteşte şi se prăznuieşte hramul „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena” este zidită din temelie de dumnealui jupan Gheorghe Adaniloaie de la Optaşi, însa fiind autori şi împreună cu alţi locuitori şi alţi negustori câţi au ajutat după cum se vede ca în vecii vecilor sa pomenească …1817 …. „Cel mai mic intre zugravi Constantin zugravu Postelnic vel Ocna (Ocnele Mari )”. Executata în tehnica frescă de Constantin Zugravu, pictura se întinde pe toata suprafaţa pereţilor interiori ai bisericii incluzând şi iconostasul (din zidărie de piatra), în pridvorul deschis, cat şi în exterior. Pe faţada pridvorului la est sunt pictate trei icoane având în centru icoana de hram, înconjurate de o parte şi alta de cate un sfânt militar călare, iar in zona superioara a pereţilor de sud şi nord delimitata de brâul orizontal din piatră se desfăşoară friza Sfinţilor filosofi. Deasupra uşilor de intrare scrie: “dulgherii Neagoe dulgheru, Radu Barbu Gheorghe, da cându s-au şandrilitu biserica leatu 1830 luna iunie 6”. În interior, remarcăm ctitorii bisericii în pictura din pronaos: la sud, Tudor şi Hristea Grecul ot Satul Vatuova de la Trivale oraş, soţia jupâniţa Ioana ot Beria, Stana fiica Ioanei; la vest Nicolae Postelnicu, nepotul jupanului, jupan Gheorghe care ţine biserica cu jupâneasa Maria; la nord, Ionu Gren, Ilie Cren, doi copii Ştefan si Nicolae, jupâneasa Cristina şi jupanul Fratea. Stilistic pictura o putem apropia de pictura post-brâncovenească târzie. Din punct de vedere tehnic pictorul vădeşte o tehnica de execuţie în frescă mai puţin adusă la virtuozitatea marilor maeştrii din epoca lui Constantin Brâncoveanu. Planul general are o formă rectangulară terminată în partea de răsărit cu absida altarului – care are tavanul boltit, prevăzut cu o fereastră în axul longitudinal şi cu nişele laterale ale diaconiconului la sud, şi a proscomidiei la nord, inegale ca înălţime şi desfăşurare, proscomidia fiind mai amplă. Zona altarului este despărţită de rest printr-o catapeteasma – din zidărie, care se înalţă până în tavan, despărţind astfel altarul de naos, ce se dezvoltă pe o forma aproape pătrată, iar cele patru arce ce se formează pe laturile acestui pătrat susţin o cupolă centrală, care nu se înscrie într-o semisferă, ci este mult turtită. Pereţii laterali sunt prevăzuţi cu o fereastra la nord şi două la sud. Despărţirea de pronaos se face printr-un perete perforate în partea centrala de o deschidere boltită, flancată pe laterale de două ferestre, de asemenea boltite. Tavanul este de asemenea constituit dintr-o cupolă turtită, sprijinită pe patru arce, inegale, (mai adânci pe lateralele nord şi sud) dat fiind forma dreptunghiulară a pronaosului, ce este orientată transversal. Peste această cupolă se ridică turla clopotniţei, la care se accede pe o scară aflată în peretele nordic, la care se ajunge printr-o deschidere boltită, de mici dimensiuni. Pridvorul are formă dreptunghiulară, absida altarului fiind marcată de trei laturi drepte. Biserica a fost restaurată după anul 1990 constând din: pictură interioara, exterioara, acoperiş, mobilier, instalaţie electrică. |
|
|
