| Denumirea |
Mănăstirea "Adormirea Maicii Domnului, Izvorul Tămăduirii, Sf. Nicolae" Brâncoveni |
| Denumire alternativă |
Mănăstirea Brâncoveni |
| Parohia |
Parohia Mănăstirii Brâncoveni |
| Datare |
1699; zugrăvită în 1704
|
| Tip |
Mănăstire |
| Cultul |
ortodox |
| Localizare pe hartă |
Localizează pe harta României |
| Judeţ |
Olt |
| Localitate |
BRÂNCOVENI |
| Comuna |
BRÂNCOVENI |
| Protopopiat |
Protoieria Caracal, Cod fiscal: 4284630, Adresa: Str. Nicolae Titulescu nr. 8, Str. Nicolae Titulescu, 8, TEL/FAX: 0249-512060, 0728107831, 0745597225, Protoiereu PC. Pr. Marin Răducanu. |
| Episcopie/Arhiepiscopie |
Episcopia Slatinei şi Romanaţilor |
| Mitropolie |
Mitropolia Olteniei |
| Cod oficial LMI 2004 |
OT-II-a-A-08687 |
| Descriere |
Prima atestare documentară a mănăstirii datează din 1582-1583, cand Mihnea Turcitu întareste daniile facute mai inainte. Incepand cu anul 1634, Matei Basarab intreprinde lucrari de mare amploare pentru refacerea si transformarea ansamblului arhitectural prevazut cu un ingenios sistem de fortificaţii. Actuala biserica cu hramul "Adormirea Maicii Domnului, Izvorul Tămăduirii, Sf. Nicolae", a fost construită in locul celei vechi de Constantin Brâncoveanu, in anul 1699. Tot el va ctitori, un an mai tarziu, si biserica-bolnitaBiserica mare a fost clădită de Constantin Brâncoveanu în 1699 si zugrăvită în 1704. Mănăstirea a ars partial între 1716-1718s a fost reparată de egumenul Teodosie Trapezuntios, în 1842. În biserica mare se găsesc pietrele de mormânt ale membrilor familiei Brâncoveanu. Manastirea de maici, cu viata de obste si asezata in judetul Olt, poarta hramul Sfantului Nicolae, fiind ctitorita de catre Constantin Brâncoveanu. Boierii din familia Brâncoveanu construiesc in secolul al XVI-lea ca loc de refugiu ansamblul arhitectural Brâncoveni. În timpul domniei principelui Constantin Brâncoveanu s-au tipărit 84 de titluri de cărţi în română, greacă, slavonă, arabă, iviră. Acestea erau traduceri din Sf. Scriptură, întreagă sau Psaltirea, Evangheliile şi Faptele Sf. Apostoli, cărţi liturgice, scrieri ale Sf. Părinţi ai Bisericii, cărţi de învăţături morale. Ele erau dăruite de domnitor spre zidirea sufletească a credincioşilor din Ţările Române şi din alte ţări creştine supuse sub tirania turcească. De asemenea a ajutat cu bogate danii apariţia marelui Dicţionar sau Tezaurul întregii limbi greceşti de la Veneţia (1712), într-o ediţie nouă. A fost pe drept numit „Principe al culturii noastre, adeverind faptul că cel ce dobândeşte virtuţile creştine şi atinge treapta sfinţeniei se arată strălucit şi destoinic nu numai în cele duhovniceşti ci şi în cârmuire, în litere, ştiinţe şi arte, ajungând om desăvârşit în toate.”(P.S. Gherasim al Râmnicului). |
| Clerici |
Stareţă Stanciu Eufrosina
|
