| Descriere |
Cel mai vechi lăcaş de cult din zona oraşului Horezu este biserica cu hramul “Duminica Tuturor Sfinţilor”, situată pe cursul râului Râmeşti, în satul Bălăneşti, nu departe de Mănăstirea Hurezi. Obiectiv aflat pe lista monumentelor istorice, biserica este ctitoria mitropolitului Ştefan, originar de aici. Mitropolitul Ştefan, care a fost “copist” în mănăstirea Bistriţa, călugărit la Tismana, hirotonit ieromonah, apoi ales egumen şi mitropolit al Ţării Româneşti, în două rânduri (mai 1648 - iulie 1653; 1655 - 1668 ). Este plauzibil ca mitropolitul Ştefan să-şi fi pregătit la „bisericuţa olarilor“ locul de odihnă veşnică. Paul de Alep, care l-a însoţit pe patriarhul Macarie al Antiohiei în călătoria sa în Ţara Românească, ne lasă o însemnare de valoare despre ctitoria lui Ştefan, pe care o vizitează la 9 iulie 1657: “[…] în drumul nostru am trecut printr - un sat numit Râmeşti, locul de naştere a lui Ştefan, mitropolitul Ţării Româneşti, care clădeşte aici o biserică de piatră“. În anul 1658, în primul an de domnie a lui Mihnea al III - lea, s-a făcut pictura şi a avut loc sfiinţirea. Moşnenii din Râmeşti, rude ale fostului mitropolit Ştefan, închină biserica din satul lor, Mănăstirii Hurezi la 21 decembrie 1703. La această dată moşia intrase în patrimoniul mănăstirii lui Brâncoveanu. Probabil de atunci a rămas denumirea de Schitul Bălăneşti, ca metoh al Mănăstirii Hurezi. Dar în 1791, după cum se vede din lista moşiilor Hurezului, Râmeşti nu mai este proprietatea acestei mănăstiri. Între timp, când anume nu se ştie, foarte probabil în timpul domniilor fanariote, biserica a fost părăsită şi lăsată ruinării, când cresc mesteceni în ea, iar la anul 1859, i s- au făcut reparaţii capitale. Este repictată şi i se face tâmpla din zid de către boierii horezeni, cum se arată în pisania de deasupra uşilor împărăteşti de la altar. Biserica are un plan trilobat, cu abside poligonale şi cu turlă pătrată deasupra pronaosului, stil arhitectonic specific bisericilor oltene. Din mobilierul iniţial se păstrează icoana de lemn a hramului datată la 1658 – 1659 cu textul “Vlădica Ştefan”, icoana de crucifix şi o evanghelie datată 1682, tipărită în zilele domnului Şerban Cantacuzino, de mitropolitul Teodosie. În partea de jos a unei pagini a scris chiar voievodul: “Această sfântă Evanghelie le-a dat Măria Sa Şărban de pomană la sat la Râmeşti să fie a bisericii părintelui Vlădicăi Ştefan”. Tot despre mitropolit aminteşte şi un pomelnic din anul 1865 : „Ştefan Arhiereu ctitor, care au zidit această sfântă biserică la anul 7006 [sic !], iar astăzi la anul 1865 să se pomenească acest arhiereu Ştefan“. Deosebit de interesantă este catapeteasma bisericii care prezintă influenţe baroce. La poalele crucifixului, într-un medalion este reprezentat mitropolitul Ştefan îmbrăcat în veşmânt de ceremonie, cu mitra pe cap, având scris deasupra textul „Ştefan mitropolit”, în stânga lui se află domnitorul Mihnea al III - lea, cu textul „Io Mihail Voivod”, amândoi îngenunchiaţi, în poziţia de rugăciune, cu privirile spre Maica Domnului cu Pruncul ( Oranta ). Ceea ce o deosebeşte de toate celelalte biserici din zonă este reprezentarea Morţii de pe peretele de sud, dinspre cimitir, şi nu într-o manieră stilizată, încărcată de simboluri sau sugestii care de care mai interpretabile, ci umanizată până în cele mai mici amănunte. Prin grija preotului paroh Daniel Ivanof şi cu binecuvântarea Prea Sfinţitului Gherasim, episcopul Râmnicului, biserica a fost restaurată în anul 2002 şi crucea de piatră a fost adusă din cimitir, fixată pe un postament cu o placă de marmură, care aminteşte de preînnoire. Biserica cu hramul “Duminica Tuturor Sfinţilor”, ctitorie a cărturarului Ştefan, mitropolitul Ungrovlahiei, obiectiv de patrimoniu cultural naţional al judeţului Vâlcea, se înscrie printre aceste capodopere de arhitectură ale perioadei de tranziţie de la epoca lui Matei Basarab la unicul stil românesc, cel brâncovenesc. Biserica Bălăneşti este considerata ca fiind cea mai veche biserica din zona Horezu. A fost construită pe vremea lui Matei Basarab. Este renumită pentru pictura unicat în Europa, ce reprezinta "Femeia cu coasa". |
