Denumirea |
Biserica de lemn "Sfinţii Voievozi" |
Parohia |
Parohia Marineşti-Olteanca |
Datare |
1810, rest.1906
|
Tip |
Biserică de lemn |
Cultul |
ortodox |
Localizare pe hartă |
Localizează pe harta României |
Judeţ |
Vâlcea |
Localitate |
OLTEANCA |
Protopopiat |
Protoieria |
Episcopie/Arhiepiscopie |
Arhiepiscopia Alba Iuliei |
Mitropolie |
Mitropolia Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului |
Descriere |
Biserica de lemn din Olteanca-Marineşti se află în cătunul Marineşti, fost Brabiri, din localitatea Olteanca, judeţul Vâlcea. Biserica, în forma sa actuală, a fost prefăcută în anul 1906 şi poartă hramul „Sfinţii Voievozi”. Se distinge prin dimensiunile mari şi asemănarea cu bisericile de zid din zonă. Se caracterizează prin planul generos, cu abside laterale, pereţii înalţi, în întregime cercuiţi, tencuiţi şi pictaţi, atât în interior cât şi în exterior. Peste cele două încăperi centrale, pronaosul şi naosul, sunt ridicate bolţi aparent semisferice şi turle înalte. Fundaţia este de cărămidă iar pardoseala de beton. Pictura murală interioară este încă bine păstrată. Biserica nu este înscrisă pe lista monumentelor istorice. Vechea biserică de lemn a fost ridicată pe acelaşi loc, la anul 1810, conform textului pisaniei, transcris înainte de dispariţia sa la 1900. Pisania cea veche reţinea următoarele date: „Această sfântă şi dumnezeiască biserică, ce să prăznuieşte hramul Sfinţilor Voivozi s-au făcut la l[ea]t 1810, de tot satul, pă temelie ...”.[1] Nu se ştie dacă materialul ei lemnos a fost refolosit sau nu în structura actualei construcţii. În forma prezentă, construcţia este rezultatul unor lucrări de reclădire din temelii în anul 1906. În aceea vreme modelul tradiţional de lăcaş de cult fusese deja înlocuit cu altul nou, inspirat de bisericile de zid. Momentul de răscruce al acestui lăcaş, de la începutul secolului XX, este surprins într-o pisanie recentă, pictată peste cea veche, al cărui conţinut a fost parţial şi incoerent transcris astfel: „Această sf[ântă] biserică cu hramul Sf[inţii] Voievozi, s'au ridicat construită din lemn la început de foşti strămoşi. Ruinându-se s-a făcut din nou în ale pr[ea] sf[inţitului] Antanasie Mironescu, episcopul eparh[iei] R[âmnicu] Vâlcea al Noului Severin, ruinându-se temelia fundamentală. În anul 1900 făcându-se de locuitori[i] acestei comuni precum şi alţi din satele vecine, care ne-au ajutat. Sf[inţită] astăzi 25 martie 1906. Prin stăruinţa titorilor Mihai R. Găgianu, Ion Neagoe Diaconescu, M. R. Popa, M. S. Diaconu, G. D. Gâlcă, G. G. Roman şi alţii.” Conform pisaniei, biserica a fost ridicată între anii 1900-1906. Din istoricul înrămat, păstrat în biserică, aflăm că autorul picturii murale este Dumitru Gh. Dumitrescu. Câteva însemnări de pe tabla învelitoare a turlei de peste pronaos ne transmit următoarele date: „Această sfântă biserică acoperită cu tablă în 1933, vopsită în mai 1988 de Didoiu D[umi]tru şi Avrămescu D[umi]tru. Materialu cumpărat de enoriaşii Cruceru D[umi]tru, Ganţă D[umi]tru, Poşircă Alexandru, Popa D[umi]tru, Poşircă C[onstan]tin şi cons[ilier] Dârmeţ C[onstan]tin”. În dreapta pisaniei de la 1906 apare adausă o altă pisanie de dată recentă din care aflăm în continuare informaţii despre reparaţia din anul 1988: „Reparaţii în anul 1988: tencuieli, văruit, pardosit, zugrăveli, vopsit acoperişul, cu osteniala stăruitoare a consiliului şi epitrop al bisericii Constantin Dârmeţ şi contribuţia în muncă şi bani a enoriaşilor bisericii, paroh fiind Ilie Scrieciu.” |