Denumirea |
Biserica de lemn "Adormirea Maicii Domnului" |
Parohia |
Parohia Costeşti-Gruşeţu |
Datare |
1801
|
Tip |
Biserică de lemn |
Cultul |
ortodox |
Localizare pe hartă |
Localizează pe harta României |
Judeţ |
Vâlcea |
Localitate |
COSTEŞTI |
Comuna |
COSTEŞTI |
Episcopie/Arhiepiscopie |
Arhiepiscopia Râmnicului |
Mitropolie |
Mitropolia Olteniei |
Cod oficial LMI 2004 |
VL-II-m-B-09731 |
Descriere |
Biserica de lemn din cătunul Gruşetu poartă hramul „Adormirea Maicii Domnului” şi este antedatată de o inscripţie din anul 7300, era bizantină, adică anii 1791-1792 de la naşterea lui Christos. Se distinge prin numeroase inscripţii de pomenire, pictura murală de la 1843 de pe clopotniţa de zid şi pictura exterioară de la 1892. Biserica de lemn este nedatată. În jurul bisericii au fost dezvelite în timpul renovărilor din 2009 nu mai puţin de 8 inscripţii de pomenire a unor preoţi, slujitori la această biserică. Cea mai veche dintre ele are următorul text cioplit în peretele de nord al navei: „Aicia să odigneşte robu lui D[u]mnezeu Gherasie eromonahu 7300”. Aceasta datează cert ridicarea lăcaşului înainte de cumpăna secolului 18 cu 19, cu cel puţin un deceniu mai devreme decât se credea până acum. Celelalte inscripţii au aproximativ acelaşi conţinut şi sunt datate din 7320, 7341, era bizantină, din 1844, 1852 şi 1862, în era noastră. Crucea bisericii, păstrată fragmentar, este datată din 7329, era bizantină, adică anii 1819-20, şi poartă următorul text, pe faţă: „cu ajutorul Sfintei Troiţe au ridicat această sfăntă cruce în hramu ...” şi pe lateral: „7329 Nicolae Costa...”. În faţa bisericii stă o clopotniţă de zid a cărei frumoasă pictură murală este datată pe latura de sud din „1843 iulie 22”. Pereţii bisericii au fost acoperiţi cu mortar şi pictaţi în anul 1892, după cum reiese din însemnarea de pe un tablou exterior: „Acest sf: tablou sa plătit de Pavel Dumitrescu tâmplar din Costesci. 1892”. Pe tabloul din dreapta intrării în biserică se pot citi în completare: „Acest sf: tablou sa plătit de George Balintescu şi Cos: Balintescu. de L. Dimitrescu”. Cel din urmă semnat este desigur zugravul picturii murale. Tot atunci probabil a fost biserica ridicată pe fundaţie nouă, în aceasta fiind folosite pietre de mormânt din anii 1826, 1843 şi 1864. Cu această ocazie biserica a primit aspectul unei construcţii de zid, conform practicii din secolul XIX în zona Vâlcii. |