| Denumirea |
Mănăstirea "Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil" Arnota
" Arnota |
| Denumire alternativă |
Mănăstirea Arnota |
| Parohia |
Parohia Mănăstirea Arnota |
| Datare |
1633-1634
|
| Tip |
Mănăstire |
| Cultul |
ortodox |
| Localizare pe hartă |
Localizează pe harta României |
| Judeţ |
Vâlcea |
| Localitate |
BISTRIŢA |
| Comuna |
COSTEŞTI |
| Protopopiat |
Protopopiatul Râmnicu Vâlcea |
| Episcopie/Arhiepiscopie |
Arhiepiscopia Râmnicului |
| Mitropolie |
Mitropolia Olteniei |
| Cod oficial LMI 2004 |
VL-II-a-A-09667.01 |
| Descriere |
Ctitorită de Matei Basarab între 1633-1634, cu hramul ”Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil”, pe temelia unei biserici mai vechi, fiind situată la 37 km de Rm. Vâlcea, aproape de Mănăstirea Bistriţa. Pridvorul cu turlă i-a fost adăugat de către Constantin Brâncoveanu, la începutul domniei lui, odată cu reparaţiile, între anii 1705-1706. Tot el îi reconstruieşte catapeteasma, o adevarată operă de artă sculpturală, în stil brâncovenesc. Biserica a fost pictată de Stroie din Târgovişte la 1644, tempera şi pictura murală, iar în 1753 popa Dumitru Ion a definitivat pictura în tempera. Păstrează catapeteasma originală în stil brâncovenesc, fragmente de frescă, icoane precum şi mormintele lui Matei Basarab şi Danciu vel-vornic, tatăl său. Din 1999 , este mănăstire de 15 maici cu viaţă de obşte. Are 30 de locuri de cazare. Descriere: Biserica mănăstirii Arnota are plan triconc, cu turlă pe naos şi pridvor pe vest. Absida altarului şi absidele laterale sunt acoperite cu semicalote, turla de pe naos, octogonală la exterior şi interior, este sprijinită pe arce laterale pe masivi de zidărie. Pronaosul este separat de naos prin perete plin, străpuns de o uşă şi este acoperit cu două calote pe arce laterale în consolă, iar pridvorul cu o turlă scundă pe arce laterale foarte late. La exterior biserica are un soclu decroşat, subliniat de profile. Faţada este împărţită în două registre inegale de un brâu încadrat de cărămizi în zimţi de fierăstrău. Registrul superior, cu parament din cărămidă aparentă, este decorat cu arcaturi semicirculare, în timp ce registrul inferior, tencuit şi sgrafitat, are panouri dreptunghiulare. Pridvorul, tencuit, are arcade semicirculare pe stâlpi din cărămidă şi timpane semiciculare la partea superioară a celor trei laturi libere. Turla de pe naos, tencuită şi sgrafitată, are o bază cubică şi feţe cu ferestre înguste, cu ambrazuri în retrageri succesive. Turla de pe pridvor are feţele străpunse de ferestre în ambrazuri largi, semicirculare la partea superioară şi poala acoperişului subliniată de trei rânduri de cărămizi în zimţi de fierăstrău. Aşa cum am menţionat, pictura murală din interiorul bisericii este atribuită zugravului Stroe din Târgovişte; de remarcat este amplul tablou votiv din pronaos. Pictura din pridvor datează din timpul lui Constantin Brâncoveanu fiind opera zugravilor Ianache şi Preda. În pronaos se află mormintele lui Matei Basarab şi al tatălui său, Danciu, piatra de mormânt a ctitorului, în stil baroc, fiind operă a sculptorului transilvănean Elias Nicolai. Corpul de chilii cu turnul-clopotniţă, în stil neogotic simplificat, are plan dreptunghiular şi două niveluri; turnul-clopotniţă, în uşor rezalit, cu colţurile şi partea inferioară subliniate de blocuri de piatră aparentă, are şi rolul de turn al porţii. |
| Clerici |
Stavrofora-stareţă Rucăreanu Ambrozia
|
