| Denumirea |
Biserica "Adormirea Maicii Domnului", "Sf. Nicolae" |
| Denumire alternativă |
Biserica fostului schit Bordeşti |
| Parohia |
Parohia Bordeşti |
| Datare |
1698-1699, ref. 1742
|
| Tip |
Biserică |
| Cultul |
ortodox |
| Localizare pe hartă |
Localizează pe harta României |
| Judeţ |
Vrancea |
| Localitate |
BORDEŞTI |
| Comuna |
BORDEŞTI |
| Episcopie/Arhiepiscopie |
Arhiepiscopia Buzăului şi Vrancei |
| Mitropolie |
Mitropolia Munteniei şi Dobrogei |
| Cod oficial LMI 2004 |
VN-II-m-A-06499 |
| Descriere |
Biserica "Adormirea Maicii Domnului" este ctitoria familiei Cantacuzinilor intre anii 1698 -1699. A fost pictată la interior de vestitul zugrav Pîrvu Mutu. În anul 1742 biserica este refăcută de clucerul Mănăilă. Biserica cu hramul “Sf. Nicolae” a fostului schit Bordeşti, ctitorie a marelui capitan de margine Mănăila “ot Buzău” a fost edificată la sfârşitul secolului al XVII-lea. Conform inscriptiei mesterului lemnar care a executat o frumoasa si bogat ornamentata uşă de intrare in biserica, construcţia propriu-zisă se încheie la 1699 iar pictura murală de o deosebita valoare artistica, executată de Pârvu Mutu cu ucenicul său Gheorghe a fost si ea datată în jurul anului 1700. Datarea “1699” a disparut odată cu uşa bisericii, ramanand consemnată în diferite studii. Aşa cum este reprezentată in tabloul votiv, biserica avea un pridvor deschis cu arcaturile sprijinite pe coloane din piatra, probabil o constructie gratioasa cu pietrarie sculptata – analog cu cea pastrata pana astazi in biserica. Cutremurul din 1802 a avariat foarte puternic biserica si principalele constructii caci toate referirile ulterioare fac mentiune asupra prabusirii turlelor si craparii grave a bisericii precum si asupra starii precare a intregii mănastiri. Ctitoria lui Mănăila nu a rezistat în forma ei originala decat pana la marele cutremur din 1802. Biserica de la Bordeşti a fost ridicată din cărămidă, piatră şi lemn pe un mic platou de sub Dealul Străjii, pe malul unui pârâiaş – numit azi al Bisericii. Pe tabloul votiv al ctitorilor, apar Mănăilă şi soţia sa Mina, alături de domnitorii Şerban Cantacuzino şi Constantin Brâncoveanu. Ştim cu certitudine, dintr-o inscripţie de pe uşa din lemn sculptat a bisericii (azi dispărută), că în ianuarie 1699, construcţia era gata, pictura finalizându-se în 1722. Biserica a primit hramul “Adormirea Maicii Domnului” şi a devenit schit de călugări, fiind înzestrată cu fosta moşie a moşnenilor din Bordeşti: pădure, livadă, fâneaţă, loc de moară, vad de han şi, mai ales, vie.Biserica are un plan clasic, trilobat, cu naosul şi pronaosul lărgite. Intrarea se face prin latura de vest, printr-un privdor brâncovenesc susţinut de şase coloane din piatră frumos sculptate. Iniţial, biserica avea două turle, turla cea mai mare, cea de pe pronaos îndeplinind şi rolul de clopotniţă. Constructorul bisericii a realizat un perete între pridvor şi pronaos de 1.2 m grosime, ce ascunde şi scara de acces către clopotniţă, eliminându-se astfel o scară exterioară sau o altă turlă(soluţie foarte ingenioasă dar nu foarte fericită într-o zonă seismică). Dimensiunile armonioase ale bisericii (22 m lungime, 5.36 m şi 4.60 m), diametrul turlelor, lungimea altarului de 3.20 m, înălţimea pereţilor de 6.70 m, 22 m înălţimea până în vârful crucii de pe turla mare, conform arhitectului Ghica-Budeşti), împreună cu sculptura în lemn şi piatră şi pictura murală au făcut din biserica schitului Bordeşti o mică bijuterie. Sunt remarcabile realizările meşterilor sculptori, similare cu cele de la Sinaia şi Stavropoleos, de pe coloanele din pridvor şi dintre pronaos şi naos sau de la ancadramentele ferestrelor, constând în dantelărie spiralică, formată din vreji, flori şi fructe specifice. Ceea ce s-a sculptat în lemn a dispărut din păcate, toţi specialiştii fiind însă de acord cu faptul că uşa împărătească, sculptată în 18 panouri, încadrate într-un decor minuţios, reprezenta o capodoperă. Despre pictura lui Pârvu Mutu şi a ucenicului său Radu de la biserica mănăstirii Bordeşti, specialiştii au scris si vor continua să scrie. Frescele cu Adormirea Maicii Domnului şi autoportretul pictorului – unicat, păstrate azi la Muzeul de Artă al României, sunt emblematice. |
