| Denumirea |
Biserica de lemn "Cuvioasa Paraschiva" |
| Datare |
1806
|
| Tip |
Biserică de lemn |
| Cultul |
ortodox |
| Localizare pe hartă |
Localizează pe harta României |
| Judeţ |
Maramureş |
| Localitate |
VALEA STEJARULUI (fostă Valea Porcului) |
| Comuna |
VADU IZEI |
| Adresa |
86 |
| Episcopie/Arhiepiscopie |
Episcopia Maramureşului şi a Sătmarului |
| Mitropolie |
Mitropolia Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului |
| Cod oficial LMI 2004 |
MM-II-m-B-04791 |
| Descriere |
Biserica purtând hramul Cuvioasei Paraschiva a fost ctitorită de locuitorii din Valea Porcului conform tradiţiei la 1600, conform lui V. Moldovan în cartea sa Vizitaţie canonică, în 1773. Vechea denumire a localităţii este: DISZNOPATAK POSSESIO în 1414 şi este amintită încă din 1360 ca posesiune de nou, donată românului Vancsuk, fiul lui Frkstan (Farcaş Stan). Din exterior, altarul pare a fi adăugat ulterior, în 1809, dată de la care datează şi pictura şi, probabil, pridvorul. Biserica este amplasată într-un cimitir.
Planul este simplu, alcătuit din pridvor, pronaos, naos şi altar. La intrarea dinspre latura de V, uşile au un ancadrament simplu. Pronaosul nu are ferestre. Trecerea spre naos se face printr-o uşă, cu două goluri laterale. În naos sunt 4 ferestre simetrice şi o fereastră pe latura de S. Are cafas boltit, ieşit în consolă, cu urcare pe scară, din naos. Intrarea în altar se face pe trei laturi. Altarul este de formă pentagonală, cu două ferestre. Are un planşeu drept, rotunjit la margine. Învelitoarea, la coamă, este în două ape, peste naos şi altar. Pe latura de V are un turn cu coif pătrat la bază şi octogonal la vârf. Acoperişul este de şindrilă. Pictura interioară este deteriorată. Tradiţia conservă numele zugravului Hapca, iar meşterii lemnari sunt necunoscuţi. Deasupra intrării din pronaos în naos se află o inscripţie: Acest sfânt fruntari au plătit la zugrav preuteasa şi cu popa adică Pica Paladie şi cu Botiş Grigore să fie pomana în veci, amin, Anul Domnului 1809 iunie 12. Pereţii sunt din lemn de stejar, fundaţia este din piatră. Bolta naosului este alcătuită din bârne groase, de 10 cm grosime. Şarpanta este din lemn, cu înveliş de şindrilă. Pictura a fost executată în 1809 de un zugrav polonez, Hapca. Este riguroasă şi de slabă calitate. Două icoane de 52 x 85 cm, pictate în ulei,pe lemn, cu Sf. Paraschiva şi Sf. Nicolae sunt făcute de un meşter iconar cult, în jurul anului 1800. Icoanele nu au înscripţie. În 1963 recomandarea specialiştilor era aceea că şindrila ar trebui schimbată complet. În fotografiile din 1974 monumentul este într-o stare bună, mai puţin învelişul de şită, grav deteriorat. Nu cunoaştem starea actuală a monumentului, nici restaurările succesive prin care a trecut. Monumentul este greu accesibil, pe un drum de pământ. |
