| Denumirea |
Biserica de lemn "Sf. Nicolae" |
| Parohia |
Parohia "Sf. Nicolae" Budeşti-Josani |
| Datare |
1643
|
| Tip |
Biserică de lemn |
| Cultul |
ortodox |
| Localizare pe hartă |
Localizează pe harta României |
| Judeţ |
Maramureş |
| Localitate |
BUDEŞTI |
| Comuna |
BUDEŞTI |
| Adresa |
122 |
| Protopopiat |
Protopopiatul Ortodox român Sighet |
| Episcopie/Arhiepiscopie |
Episcopia Maramureşului şi a Sătmarului |
| Mitropolie |
Mitropolia Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului |
| Cod oficial LMI 2004 |
MM-II-m-A-04530 |
| Descriere |
Biserica de lemn "Sf. Nicolae" din Budeşti ridicată în 1643 constituie exemplul cel mai elocvent de biserica tipica pentru Maramureş cu spaţiul sau interior supraridicat ce se manifesta la exterior prin acoperişul în 2 ape, de dimensiuni mari ea n-a putut fi lărgita în funcţie de creşterea populaţiei astfel încât si-a păstrat forma sa originara. Cele 3 încăperi specifice cultului: pronaos, naosul si altarul surprind prin amploarea lor care denota iscusinţa si îndrăzneala meşterului constructor. Biserica produce o puternica emoţie prin monumentalitatea sa, prin robusteţe, prin decoraţii interioare si exterioare si prin icoanele pe sticla si lemn pe care le deţine în patrimoniu si care sunt în parte opera a doi pictori de o valoare certa Alexandru Ponehalschi si Ianos Opriş. Amplasare pe un promontoriu în centrul satului, monumentele funerare din cimitir, vegetaţia din împrejurul edificiului, silueta zveltă, dimensiunea si robusteţea volumelor, decoraţia sobra dar consistenta, toate acestea fac din Biserica de lemn "Sf. Nicolae" un ansamblu care merita numele de "catedrala", o adevărata creaţie excepţionala a meşterilor constructori anonimi. Cum am menţionat mai sus, biserica este un exemplu de excepţie pentru construcţiile tipice maramureşene; ea face parte dintre primele exemplare din acest tip si a devenit model pentru cele care i-au succedat. Biserica are un soclu scund de piatră, pe care se ridică după sistemul Bockbau pereţii din bârne groase de stejar, de 60-20 x 30-35 cm , şlefuişi în formă paralelipipedică. Planul se compune din pronaos, naos şi altar; pronaosul şi naosul formează corpul principal al bisericii la care se adaugă la E, altarul decroşat poligonal. Pe partea de V se găseşte uşa de acces în pronaos. Naosul comunică cu acesta printr-o deschidere flancată de ambele părţi prin alte 2 deschideri practicate ulterior. Spaţiu amplu al naosului este acoperit cu o boltă circulară din grinzi de 10 - 20 de cm încastrate în timpanele laterale, având dimensiuni impresionante în plan 8,47 x 17,70 m, biserica din Budeşti face parte din grupul bisericilor Maramureşului. Ea are un acoperiş în 2 ape chiar deasupra altarului. Pereţii din N şi S sunt construiţi din 2 registre suprapuse, cel de jos de 3,5 m înălţime cel de sus de 2 m înălţime datorate retragerii către interior cu jumătate de m. Pe de o parte retragerea are un rol structural, pe de altă parte, reducerea deschiderii bolţii are un rol estetic. Interiorul bisericii este pictată de doi pictori în frescă: pronaosul şi naosul în 1762 de „Alexandru" şi altarul în 1832 de Ioan Opriş. În pronaos, pereţii sunt pictaţi (cu excepţia plafonului) în registre orizontale şi în scene separate prin rame cu elemente florale. Pe pereţi sunt reprezentate scene din viaţa lui Iisus. Monument înscris pe Lista UNESCO (lista patrimoniului mondial). |
