| Denumirea |
Biserica "Înălţarea Domnului" |
| Parohia |
Parohia Manasia |
| Datare |
1842-1852
|
| Tip |
Biserică |
| Cultul |
ortodox |
| Localizare pe hartă |
Localizează pe harta României |
| Judeţ |
Ialomiţa |
| Localitate |
MANASIA |
| Comuna |
MANASIA |
| Protopopiat |
Protoieria Urziceni |
| Episcopie/Arhiepiscopie |
Episcopia Sloboziei şi Călăraşilor |
| Mitropolie |
Mitropolia Munteniei şi Dobrogei |
| Cod oficial LMI 2004 |
IL-II-m-A-14144 |
| Descriere |
Biserica parohială „Înălţarea Domnului” a fost construită din cărămidă între anii 1838-1842. Ctitorul bisericii este principele sârb Efrem Obrenovici (1790-1856), fratele mai mic al cneazului Milos, întemeietor al dinastiei Obrenovici care a condus Serbia aproape un secol 1815-1903. În naosul bisericii în partea dreaptă se află mormântul ctitorului bisericii acoperit cu o placă de marmură vişinie cu următoarea inscripţie în limbile sârbă şi română: „Aici repauzează rămăşiţele lui Efrem Obrenovici, cel mai tânăr frate al principelui şi domnitorului Serbiei, Milos Obrenovici, născut în sâmbăta Sfântului Toader, 1790. Trecut din viată 10 septembrie 1856 căruia ridică acest monument şotia sa Tomania, cu fiul său Milos şi fiica sa Anca”. Pe crucea de la capul mormântului, sculptată în aceeaşi marmură vişinie, se află următoarele versuri în limbile română şi sârbă: „Oasele eroului azi pământul înveleşte/ Dar gloria vie zboară peste câmpul departe/ Astăzi turnul neobosit la urmaşi le povesteşte/ Ce poate suferi sârbul pentru sacra libertate”. Pe lespedea mormântului se află sculptată stema Serbiei vechi. Biserica „Înălţarea Domnului” din Manasia are formă de cruce, fiind ridicată pe o solidă fundaţie de piatră. Zidurile sunt din cărămidă cu o grosime de 1,10 m. Lungimea este de 29 m iar înălţimea în dreptul turlei mari este de 20 m. Prima pictură s-a făcut în anul 1850 de către un pictor necunoscut iar pictura actuală a fost făcută între 1981-1985, în stil tempera, de către pictorul Andonie Romeo. Prima târnosire a bisericii s-a făcut la 24 aprilie 1853 în vremea mitropolitului Nifon al Ungro-Vlahiei. Pe parcursul anilor s-au refăcut atât construcţia cât şi pictura. Parohia are o bibliotecă ce cuprinde cărţi de ritual bisericesc cu valoare de patrimoniu, cea mai importantă fiind Evanghelia din 1697 cu 180 de file şi 1,3 kg în stare bună, donată de doamna Păuna Cantacuzino. A fost predată din dispoziţia Arhiepiscopiei Bucureştilor (ordin 9284/1980) Mânăstirii Cernica. În 1981 s-a predat Oficiului judeţean de patrimoniu cultural naţional Ialomiţa 7 cărţi bisericeşti tipărite înaintea anului 1830 şi anume: Penticostar din anul 1743, Antologhion din anul 1755, Minei din 1779, Evanghelie din 1812, Triod din 1816, Octoih din 1800 etc. În prezent, biserica din Manasia mai păstrează Cazania din 1834, tipărită în timpul domnitorului Alexandru Dumitru Ghica Voievod şi cu blagoslovenia iubitului de Dumnezeu Episcop al Sfintei Episcopii a Buzăului Chiriu Chesarie, în noiembrie 1834 - şi un Apostol tipărit la Sibiu în timpul Înaltului Împărat al Austriei, Francisc Iosif I. Cărţile sunt scrise în limba română cu litere chirilice. (2003, editura Episcopiei Sloboziei şi Călăraşilor, monografia „Manasia (Ialomiţa) contribuţii monografice” profesor dr. Sorin Geacu şi pr. Scărlătescu Adrian). Parohia a posedat în trecut 9 ha teren arabil şi s-a reconstituit dreptul de proprietate prin Legea Fondului Funciar pentru 9,32 ha. Manasia este situată în partea de vest a judeţului Ialomiţa, pe stânga râului Ialomiţa, având o suprafaţă de 200 ha. Căi de comunicaţie: DN2A Urziceni-Constanţa, drumul asfaltat Manasia-Gârbovi. Teritoriul comunei este traversat de linia CFR Urziceni-Slobozia iar la extremitatea de N-V se află linia CFR Urziceni-Făurei. Cele mai apropiate oraşe sunt Urziceni la 2 km şi Slobozia la 60 km. Parohia Manasia este de categoria I-a cu 1.427 de familii. Parohia nu are casă parohială. |
| Clerici |
Preot Paroh Dragomir Theodoru; Preot Paroh Stant Corneliu
|
