Denumirea |
Mănăstirea Tismana |
Parohia |
Parohia Mănăstirii Tismana |
Datare |
1377-1378, cu adăugiri ulterioare
|
Tip |
Mănăstire |
Cultul |
ortodox |
Localizare pe hartă |
Localizează pe harta României |
Judeţ |
Gorj |
Localitate |
TISMANA |
Comuna |
TISMANA |
Episcopie/Arhiepiscopie |
Arhiepiscopia Craiovei |
Mitropolie |
Mitropolia Olteniei |
Cod oficial LMI 2004 |
GJ-II-a-A-09413 |
Descriere |
Mănăstirea Tismana este ctitorie a primilor domnitori români Basarabi. Construirea bisericii mari a fost începută în perioada domniei lui Radu Negru Vodă (1377-1383), continuată de fiii săi Dan I Basarab (1384-1386) şi Mircea cel Bătrân (1387-1418).La 15 august 1377 a fost sfiinţită cu hramul “Adormirea Maicii Domnului”. Cuviosul Nicodim înfiinţează la Tismana prima şcoală din ţară de caligrafi şi copişti de cărţi bisericeşti în diverse limbi. Tot aici a funcţionat prima şcoală de călugări învăţaţi dintre care se recrutau viitorii episcopi, mitropoliţi, dieci pentru cancelariile domneşti şi boiereşti. Aici s-au păstrat cele mai vechi documente începând cu sec. al XIV-lea care au pus bazele istoriografiei româneşti. Obiecte foarte valoroase au fost duse în primul război mondial la Moscova spre păstrare. În anul 1406 are loc la Mănăstirea Tismana întâlnirea lui Mircea cel Bătrân cu regele austro-ungar Sigismund de Luxemburg in încercarea unei alianţe împotriva turcilor, prezent fiind şi Cuviinciosul Nicodim. Mănăstirea Tismana a fost locul de organizare a luptei pentru întronarea “Legii dreptăţii” în Ţara Românească - revoluţia de la 1821, condusă de Tudor Vladimirescu unde şi-a lansat Proclamaţia de la Padeş din 22 ianuarie. La Tismana, picturi murale cu o valoare artistică deosebită, executate de Dobromir cel Tânăr din Târgovişte, în 1564, împodobesc pronaosul; din 1732, executate de echipa Ranite Grigorie, în naos, repictată în frescă de Dumitru Diaconu, în 1766; aici s-a nevoit şi înduhovnicit Cuviosul Nicodim de la Tismana (1406), de neam valah. |
Clerici |
Stareţă Gligor Ierusalima; Maica Ghionea Eftimia
|