Denumirea |
Biserica de lemn "Adormirea Maicii Domnului" |
Parohia |
Parohia Bolda |
Datare |
sec. XVIII
|
Tip |
Biserică de lemn |
Cultul |
ortodox |
Localizare pe hartă |
Localizează pe harta României |
Judeţ |
Satu Mare |
Localitate |
BOLDA |
Comuna |
BELTIUG |
Adresa |
str. Principală 31 |
Episcopie/Arhiepiscopie |
Episcopia Maramureşului şi a Sătmarului |
Mitropolie |
Mitropolia Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului |
Cod oficial LMI 2004 |
SM-II-m-B-05270 |
Descriere |
Biserica din Bolda datează din secolul al XVIII-lea şi a fost adusă aici în secolul al XIX-lea din satul vecin, Socond. Pe partea vestică a bisericii se află intrarea. Prispa are patru stâlpi de susţinere şi o piatră de moară sub partea de nord, slujind aceluiaşi scop. Din prispă se urcă în cafas şi la cele două clopote. Deasupra galeriei clopotelor, cu câte două ferestre pe fiecare parte, se află coiful cu baza octogonală, iar din mijlocul acestuia se înalţă fleşa. De-o parte şi de alta a turnului se află două turnuleţe mici pe marginile bisericii, spre apus. Turnul şi acoperişul sunt învelite cu şindrilă, iar pereţii, din bârne orizontale, sunt văruiţi. Cele patru ferestre ale bisericii sunt plasate două în naos şi două în absida altarului, absidă de formă hexagonală. Deosebită este masa sfântului altar, cu piciorul cioplit în bardă şi cu o bază decorată cu motivul funiei şi linii orizontale. Pictura iconostasului, bine păstrată, este executată în manieră bizantină tradiţională, datând din secolul al XVIII-lea. Uşile împărăteşti, mai noi, sunt pictate în maniera apuseană de la începutul secolului trecut şi ni-i înfăţişează pe arhanghelii Mihail şi Gavril, sărbătoarea acestora fiind, probabil, fostul hram al bisericii. În mijlocul bolţii cilindrice se află un policandru din lemn sculptat care poate fi urcat sau coborât cu ajutorul unui scripete. Biserica a avut câteva cărţi vechi de cult şi icoane pe sticlă de la Nicula, dintre care se mai păstrează două: „Maica Domnului cu Pruncul în braţe”, încadrată într-un chenar cu motive vegetale, şi „Sfânta Treime”. Există, de asemenea, aici două cruci de binecuvântare de la sfârşitul secolului al XVIII-lea. |