HomePage Inapoi
Denumirea Biserica "Sf. Nicolae"
Parohia Parohia Mănăstirii Coşula
Datare 1535; cu transf. 1858
Tip Biserică
Cultul ortodox
Localizare pe hartă Localizează pe harta României
Judeţ Botoşani
Localitate COŞULA
Comuna COPĂLĂU
Protopopiat Protopopiatul Botoşani
Episcopie/Arhiepiscopie Arhiepiscopia Iaşilor
Mitropolie Mitropolia Moldovei şi Bucovinei
Cod oficial LMI 2004 BT-II-m-A-01959
Descriere Biserica a fost construită după planul simplu, treflat, caracteristic multora dintre monumentele bisericeşti înălţate în vremea lui Ştefan cel Mare şi Petru Rareş. Materialul de construcţie folosit a fost piatra brută la zidurile drepte şi la soclu şi cărămida la conturarea ferestrelor şi a ocniţelor. Absidele laterale şi absida altarului au câte cinci firide mari, desupra cărora se află un şir de ocniţe care înconjoară biserica ca un brâu. Firidele şi ocniţele se regăsesc şi la turla aflată deasupra naosului. În interior, se constată eliminarea zidului despărţitor dintre pronaos şi naos, care a fost înlocuit cu o arcadă puternică care susţine bolta şi care se reazemă pe ziduri prin console. Deasupra naosului se află o turlă deschisă cu baza poligonală îngropată parţial în acoperişul bisericii. Ferestrele şi uşile au tocuri de piatră cu elemente gotice. În anul 1958, ferestrele au fost lărgite. Acoperişul bisericii este din tablă cu aliaj de cupru, iar pardoseala este din beton. Biserica Mănăstirii Coşula a fost pictată atât în interior, cât şi în exterior. Urmele picturii iniţiale în tehnica frescă din interior, datând din 1538, se mai poate vedea sub straturile de pictură în ulei ce datează din secolul al XIX-lea (mai precis din 1858). În exterior, pe faţada vestică, deasupra uşii de intrare în biserică, se mai văd urme ale unor fresce vechi reprezentând Judecata de Apoi. Printre odoarele Bisericii Coşula care se mai păstrează şi astăzi menţionăm o Cruce de metal, în stil apusean, trei broderii cu caracter religios în fir de mătase cu perle, cel mai mare având şi două rubine (Acoperământul pentru Sf. Disc, Acoperământul pentru Sf. Potir, Aerul sau văzduh pentru Sf. Vase) şi un Epitrahil, lucrate de mână şi atribuite cneaghinei Anghelina, soţia vistiernicului Matiaş, ctitorul bisericii
Clerici Stareţ Teofil