| Denumirea |
Mănăstirea Coşula |
| Parohia |
Parohia Mănăstii Coşula |
| Datare |
1535
|
| Tip |
Mănăstire |
| Cultul |
ortodox |
| Localizare pe hartă |
Localizează pe harta României |
| Judeţ |
Botoşani |
| Localitate |
COŞULA |
| Comuna |
COPĂLĂU |
| Protopopiat |
Protopopiatul Botoşani |
| Episcopie/Arhiepiscopie |
Arhiepiscopia Iaşilor |
| Mitropolie |
Mitropolia Moldovei şi Bucovinei |
| Cod oficial LMI 2004 |
BT-II-m-A-01959 |
| Descriere |
Mănăstirea Coşula ctitorită de vistiernicul lui Petru Rareş la 1535. Mănăstirea Coşulvei cuprinde: biserica "Sf Nicolae", casa egumenească, arhondaric, trapeza, cuhnii, turn clopotniţă, zid de incintă, pod de piatră datat sec. XVIII. Mănăstirea Coşula a fost construită în anul 1535 de către marele vistiernic Mateiaş, sfetnicul domnitorului Petru Rareş, pe malul stâng al râului Miletin. Ea a fost realizată în stilul arhitecturii feudale moldoveneşti.
Deasupra uşii pronaosului se află o pisanie cu următoarea inscripţie în limba slavonă: "Cu vrerea Tatălui şi cu ajutorul Fiului şi cu săvârşirea Sfântului Duh a binevoit dumnealui Matiaş Marele Vistiernic şi a zidit hramul Sf. Nicolae la mănăstirea sa, pe Miletin; s-a început la 23 aprilie şi s-a săvârşit în acelaşi an, anul 7043 septemvrie 8 zile" (1535). În secolele XVII-XVIII, mănăstirea a fost un important centru cultural, aici realizându-se prima traducere în limba română a unui text din Herodot de către un monah de la Coşula în secolul al XVIII-lea. Traducerea s-a realizat după un manuscris vechi din limba neogreacă, adus în Moldova din insula Creta, unde fusese tradus din limba greacă veche de un călugăr elen. Textul tradus a fost depus de către istoricul Nicolae Iorga la Academia Română. De asemenea, un număr de 372 de documente s-au luat din mănăstire şi s-au depus la Arhivele Naţionale. În decursul timpului s-au efectuat mai multe reparaţii şi renovări ale complexului monahal (în anii 1848, 1858 şi 1978). În anul 1903, mănăstirea a fost părăsită de călugări; biserica a devenit biserică parohială a satului, iar clădirile monahale au fost cedate Ministerului Sănătăţii pentru a adăposti un spital. În anul 1978, a fost demolat pridvorul bisericii şi veştmântăria. În anul 1991, IPS Daniel Ciobotea, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, a reînfiinţat Mănăstirea Coşula, aducând aici călugări care să se ocupe de refacerea vieţei monahale din acest complex monahal medieval. În 1996, a fost finalizată construcţia a două construcţii de zid cu rol de chilii, cu cerdacuri largi. La 100 m nord-vest au fost construite anexele gospodăreşti. Au fost renovate clădirea arhondaricului şi cea a stăreţiei. Turnul clopotniţă - datează de la sfârşitul secolul al XVIII-lea. Este o construcţie din zid, cu parter şi etaj şi o cupolă puţin pronunţată, acoperită cu tablă. El se află mai la deal de biserică.
Arhondaricul - datează din 1848 şi este alcătuit din cinci camere şi o sală. Este aflat la vest de biserică. A fost ctitorit de arhimandritul Ignatie, care a finalizat construcţia la 3 decembrie 1848, după cum arată inscripţia [7].
Zidul de incintă - datează din secolul al XVII-lea. Complexul mănăstiresc este înconjurat cu zid de cărămidă în părţile de est şi vest şi cu gard de scândură în partea de sud-vest. În partea de vest, zidul are o poartă mare de intrare cu gang, iar zidul urcă pe deal în trepte. |
| Clerici |
Stareţ Teofil
|
