| Denumirea |
Biserica de lemn "Sf. Nicolae" |
| Parohia |
Parohia Forăşti |
| Datare |
1766
|
| Tip |
Biserică de lemn |
| Cultul |
ortodox |
| Localizare pe hartă |
Localizează pe harta României |
| Judeţ |
Suceava |
| Localitate |
FORĂŞTI |
| Comuna |
FORĂŞTI |
| Protopopiat |
Protopopiatul Fălticeni |
| Episcopie/Arhiepiscopie |
Arhiepiscopia Sucevei şi a Rădăuţilor |
| Mitropolie |
Mitropolia Moldovei şi Bucovinei |
| Cod oficial LMI 2004 |
SV-II-m-A-05549 |
| Descriere |
Biserica de lemn din Forăşti a fost construită în anul 1766 de boierul C. Forăscu. Perioada construcţiei este atestată de o inscripţie aflată la partea superioară a ancadramentului uşii de intrare: "7274 martie 4". Ctitorul bisericii este considerat de către istoricul de artă Nicolae Stoicescu a fi boierul Forăscu, stăpânul satului la acel moment. Biserica de lemn din Forăşti este construită din bârne de stejar, îmbinate în "coadă de rândunică" şi acoperită cu şindrilă bătută în "solzi". Ea are un soclu de piatră înalt. Pereţii din bârne ai bisericii sunt placaţi cu scânduri vopsite cu verde, foarte decolorate. Are şi un turn clopotniţă de lemn de aceeaşi culoare.
Monumentul are plan triconc, cu abside pentagonale (atât cele laterale, cât şi cea decroşată a altarului) şi cu pridvor pe latura de sud-vest. În interior, biserica este împărţită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos şi altar. Intrarea în biserică se face pe o uşă situată în peretele sudic al pridvorului. Pridvorul are o formă pătrată, având deasupra sa turnul-clopotniţă. În pereţii de est şi de vest ai pridvorului se află două ferestre. Între pridvor şi pronaos este un perete despărţitor pe unde se intra în biserică înainte de construirea pridvorului. Intrarea se face printr-un portal ce are la partea superioară o inscripţie flancată de motive decorative. Pronaosul are o formă pătrată. Din pronaos se pătrunde în naos printr-o deschizătură cu lăţimea de 3.50 m. Naosul are şi el o formă dreptunghiulară cu două abside pentagonale simetrice pe laturile de nord şi de sud, în care s-au practicat câte o fereastră. Deasupra naosului se află o boltă semicilindrică care se continuă şi în altar. Altarul are o absidă de formă pentagonală şi trei ferestre, iar în decroşurile de nord şi de sud se află proscomidiarul şi diaconiconul. |
