Denumirea |
Biserica "Adormirea Maicii Domnului" a fostei Mănăstiri Balaciu |
Denumire alternativă |
Biserica Mănăstirii Balaciu |
Parohia |
Parohia Mănăstirii Balaciu |
Datare |
1821 - 1841, reconstr. 1991-1995
|
Tip |
Biserică |
Cultul |
ortodox |
Localizare pe hartă |
Localizează pe harta României |
Judeţ |
Ialomiţa |
Localitate |
BALACIU |
Comuna |
BALACIU |
Protopopiat |
Protoieria Slobozia |
Episcopie/Arhiepiscopie |
Episcopia Sloboziei şi Călăraşilor |
Mitropolie |
Mitropolia Munteniei şi Dobrogei |
Cod oficial LMI 2004 |
IL-II-m-B-14110.01 |
Descriere |
Mănăstirea Balaciu este considerată unul dintre cele mai reprezentative ansambluri mănăstireşti, definitoriu pentru eparhia Sloboziei şi Călăraşilor. Aşezată pe malul stâng al râului Ialomiţa, între satele Balaciu şi Crăsani, biserica a fost construită din cărămidă, între anii 1822-1825 de Neacşu Pitişteanu - în timpul domniei lui Grigorie Ghica Vodă. Din anul 1825 şi până la primul razboi mondial, biserica a servit credincioşilor din satul Pitişteanu. Din cauza inundaţiilor provocate de Ialomiţa, satul a fost dislocat, iar biserica rămasă în câmp era ameninţată să se dărâme. În 1929, biserica a fost transformată în mănăstire de călugări. O perioadă a cunoscut o puternică dezvoltare, urmând ca, după cel de-al doilea razboi mondial, viaţa monahală să se reducă astfel că în 1961, regimul comunist a închis mănăstirea, a demolat clădirile anexe iar vieţuitorii au fost transferaţi la Mănăstirea Căldăruşani. Biserica Mănăstirii Balaciu a rămas în Câmpia Bărăganului; în vara anului 1990, au început lucrarile de restaurare, iar din 1997 lăcaşul de cult a revenit la normal. Din vechiul edificiu nu se mai păstreaza decât zidurile acestuia (1=0,80 cm.) până la centură. Planul bisericii este în formă de cruce, cu doua turle în stil românesc (una frontală, cea de-a doua, deasupra naosului). Proporţiile, forma zveltă a turlei naosului, formează un ansamblu armonios. Pridvorul este deschis şi ridicat pe 12 coloane placate cu piatră sculptată, legate între ele prin arce. Pictura interioară cuprinde scene religioase din Vechiul Testament şi Noul Testament, despărţite prin motive vegetale şi geometrice, desenate în culori vii. Cel care a reînviat biserica a fost Arhimandritul Teofil Belea - stareţ (trecut la cele veşnice în 2007). Importanţa locului este evidenţiată şi de aşezarea geto-dacica Piscul Crăsanilor din Câmpia Munteniei, la 25 km S-E de Urziceni, pe malul drept al Ialomiţei. Cercetările au scos la lumină mărturii arheologice atribuite culturilor Boian ( VI-V i.Hr.), Hallstatt şi geto-dacice (III-I i.Hr.) (Bibliografie Ştefan Grigorescu - Istoria Mănăstirii Balaciu, editura Episcopiei Sloboziei şi Călăraşilor). |