| Denumirea |
Biserica evanghelica fortificata C.A. „Sf. Ştefan” Saschiz |
| Denumire alternativă |
Biserica evanghelică Saschiz |
| Parohia |
Parohia Saschiz |
| Datare |
1493 - 1496
|
| Tip |
Biserică |
| Cultul |
evanghelic C.A. |
| Localizare pe hartă |
Localizează pe harta României |
| Judeţ |
Mureş |
| Localitate |
SASCHIZ |
| Comuna |
SASCHIZ |
| Adresa |
304 |
| Mitropolie |
Biserica Evanghelică C.A. |
| Cod oficial LMI 2004 |
MS-II-m-A-15782.01 |
| Descriere |
Bisericile fortificate, ca grup, sunt remarcabile; nicaieri în lume nu se regasesc atâtea biserici fortificate într-un perimetru atât de restrâns, fapt care dovedeste gradul de generalitate a fenomenului la scara unei zone geografice si etno-culturale. Ele constituie o realizare arhitecturala exceptionala datorita diversitatii si folosirii gamei de tipare defensive din faza târzie a Evului mediu european. În timp ce în vestul si sudul Europei, anumite tipare defensive aplicate bisericilor sunt caracteristice, în exclusivitate, unor teritorii sau tari (de pilda, bisericile fortificate din Franta si din Tarile nordice, bisericile cu incinta fortificata în Germania si Austria), numai în Transilvania se pot regasi, în spatiul restrâns deja mentionat, trei tipuri principale de fortificatii: biserica cu incinta fortificata - biserica fortificata - de exemplu Saschiz. Aceste încununări ale arhitecturii defensive se adaugă valorii intrinseci a bisericilor, dând la iveală răspândirea anumitor stiluri arhitecturale începând cu arta romanică şi terminând cu cea a Goticul târziu. Bisericile au perpetuat elemente interioare preţioase: altare, la Prejmer (datând probabil din jurul anului 1450), fragmente de pictură murală (Dârjiu), mobilier din secolul al XVI-lea (Prejmer, Saschiz, Valea Viilor). C.N.M.I. din 07.07.1998 a acceptat includerea la capitolul E - zone istorice, urbane, rurale. Monument înscris pe Lista UNESCO (lista patrimoniului mondial). Bisericile fortificate, ca grup, sunt remarcabile; nicaieri în lume nu se regasesc atâtea biserici fortificate într-un perimetru atât de restrâns, fapt care dovedeste gradul de generalitate a fenomenului la scara unei zone geografice si etno-culturale. Ele constituie o realizare arhitecturala exceptionala datorita diversitatii si folosirii gamei de tipare defensive din faza târzie a Evului mediu european. În timp ce în vestul si sudul Europei, anumite tipare defensive aplicate bisericilor sunt caracteristice, în exclusivitate, unor teritorii sau tari (de pilda, bisericile fortificate din Franta si din Tarile nordice, bisericile cu incinta fortificata în Germania si Austria), numai în Transilvania se pot regasi, în spatiul restrâns deja mentionat, trei tipuri principale de fortificatii: biserica cu incinta fortificata - biserica fortificata - de exemplu Saschiz. Aceste încununări ale arhitecturii defensive se adaugă valorii intrinseci a bisericilor, dând la iveală răspândirea anumitor stiluri arhitecturale începând cu arta romanică şi terminând cu cea a Goticul târziu.
Localitatea Saschiz este mentionata in 1419 cand primeste din partea regelui Dsigismund privilegiul de folosire a dreptului –jus gladii-. Localitatatea se dezvolta in epoca medievala devenind sediul scaunului din Chiz, imputernicit de Sigismund din punct de vedere administrativ si juridic cu toate drepturile unui oras. In 1673 prin numireaprimarului si judecatorului nou, Sachiz-ul se declara independent de „Dominis Schaessburgensibus”.
Biserica ridicata intre 1493-1496 a fost dedicata Sf. Stefan. Biserica a suferit refaceri in 1649, 1733, 1830-46, 1878 si 1962, pastrand insa aproape in intregime structura initiala. Sin vechea inscriptie aflata pe exteriorul bisericii nu se mai poate descifra decat : „...renov.1846” Din punct de vedere al planimetriei este o biserica de tip sala, compusa dintr-o nava rectangulara, acoperita cu bolta in plasa, cu nervuri si blazoane la chei de bolta; nava este separata prin arcul triumfal de corul ce se inchide pentagonal si care este acoperit cu o bolta cilindrica cu penetratii si nervuri pe console. Intrarile de vest, nord si sud in nava sunt prrecedate de pridvoare patrate in plan. Pe latura de nord a corului este situata o sacristie, pe plan patrat, acoperit cu o bolta in plasa. Partea inferioara a navei prezinta pe peretii lateralo – in interior – pilastrii canelati, deasupra carora se afla console din care pornesc nervurile boltilor. Ferestrele bisericii sunt inalte si decorate, In exterior partea superioara a zidurilor a fost prevazuta cu un parapet de aparare cu arce. Zidurile sunt intarite de jur imprejur cu 23 de contraforti pe care se reazama parapetul de aparare. Acesta din urma este prevazut cu 40 de guri de pacura si metereze care dau bisericii un aspect de fortificatie puternica. Biserica este in intregime acoperita cu un acoperis unitar, simplu, invelit in tigla cu solzi.
Turnul clopotnita este masiv si izolat de biserica, fiind de fapt o copie din a doua jumatate a secolului XVII a turnului cu ceas din Sighisoara.
Biserica este executata din zidarie portanta de piatra – bolovani si caramida cioplita -. Parapetul de aparare este din caramida. Ca sisteme de acoperire sunt:
- nava: bolta in plasa cu nervuri pe console;
- cor: bolta cilindrica cu penetratii spre est, retea cu nervuri pe console;
- Sacristie: bolta in plasa.
Pardosela ca si scarile spirale din partea de vest a navei sunt din lemn. Sarpanta acoperisului este din lemn cu invelitoare din tigla solzi. Biserica a conservat structura initiala. De data mai recenta sunt pridvoarele de pe laturile de nord, vest si sud ale navei. Turnul clopotnita este o copie ce dateaza din a doua jumatate a secolului XVII. Din vechea pictura nu s-a mai pastrat nimic. Consolele, casa sacramentelor (cu o inaltime de 3.20m) si nervuri pastreaza sculptura originala. |
