| Denumirea |
Mănăstirea Snagov |
| Denumire alternativă |
Mănăstirea Vlad Ţepeş Snagov |
| Parohia |
Parohia Snagov |
| Datare |
sec. XIV
|
| Tip |
Biserică |
| Cultul |
ortodox |
| Localizare pe hartă |
Localizează pe harta României |
| Judeţ |
Ilfov |
| Localitate |
SNAGOV |
| Comuna |
SNAGOV |
| Adresa |
1 |
| Protopopiat |
Protoieria Ilfov Nord |
| Episcopie/Arhiepiscopie |
Arhiepiscopia Bucureştilor |
| Mitropolie |
Mitropolia Munteniei şi Dobrogei |
| Cod oficial LMI 2004 |
IF-II-a-A-15312 |
| Descriere |
Mănăstirea Snagov, cunoscuta si sub denumirea de Mănăstirea Vlad Tepes este situata pe o mica insula din partea de Nord-Vest a lacului Snagov. Vechi centru de spiritualitate si cultura ortodoxa, el dainuie pe temeliile unei vechi asezari dacice. In urma cercetarilor arheologice din 1933, o prima asezare monahala a existat aici in secolul al XI-lea, care, fiind din lemn, a ars. Prima atestare documentara scrisa, referitoare la aceasta manastire, dateaza din a doua jumatate a sec. al XIV – lea, din timpul domniilor lui Dan I (1383-1386) si Mircea cel Batran (1386-1418). In anul 1453 Vladislav al II- lea zideste un paraclis cu hramul "Buna Vestire", scufundat in jurul anului 1600, ale carui usi imparatesti se pastreaza la Muzeul National de Arta. In jurul anului 1456 Vlad Tepes, dispune construirea unui zid de aparare, a unui pod, a unei inchisori pentru tradatori si talhari si a unui tunel de refugiu pe sub apa, care ar exista si astazi. Pe locul acesta, incarcat de mister si bantuit de sufletele celor ucisi, se inalta biserica actuala zidita de Neagoe Basarab la 1521. Biserica a suferit mari refaceri in timpul domniei lui Mircea Ciobanu. Pridvorul a fost transformat in pronaos, prin zidirea spatiilor dintre coloane, la jumatatea sec. XVI. Biserica a fost pictata in timpul domniei lui Petru Schiopul in 1563 de Dobromir cel Tanar. Aceasta pictura este pastrata doar in pronaos. In naos si altar, actuala pictura este facuta, in 1815, de Gheorghe Zugravul. Biserica a fost folosita ca necropola domneasca, astfel se mai pastreaza pietrele de mormant ale unor dregatori decapitati pentru tradare sau calugariti cu forta pentru acelasi motiv ca: Dragomir Postelnicul, Stoica Logofatul, Parvu Vornicul, Ioan Calugarul, Serafim Mitropolitul. In naos, in fata usilor imparatesti, se afla lespedea funerara a voievodului Vlad Tepes, ucis in 1476 in padurea din preajma Baltenilor. Tot aici, si-a gasit sfarsitul, in decembrie 1662, si batranul postelnic Constantin Cantacuzino. Manastirea s-a afirmat ca un centru panortodox prin sprijinul domnului Matei Basarab, care a instalat o tipografie in 1643. Apogeul cultural a fost atins in timpul lui Constantin Brancoveanu, cand staret al manastirii este Antim Ivireanul (1694-1705), devenit mai tarziu mitropolit al Tarii Romanesti. El a tiparit carti bisericesti in limbile romana, greaca, araba, slavona si gruzina care au dus faima mesterilor de la Snagov in Grecia, Asia Mica si Egipt. Biserica afectata de pe urma cutremurelor din 1977 si 1986 a fost consolidata in anii 1998 – 2000. |
