| Denumirea |
Mănăstirea "Sfântul Mare Mucenic Dimitrie şi Duminica Tuturor Sfinţilor" Căldăruşani |
| Denumire alternativă |
Mănăstirea Căldăruşani |
| Parohia |
Parohia Mănăstirii Căldăruşani |
| Datare |
1637
|
| Tip |
Mănăstire |
| Cultul |
ortodox |
| Localizare pe hartă |
Localizează pe harta României |
| Judeţ |
Ilfov |
| Localitate |
MOARA VLĂSIEI |
| Comuna |
MOARA VLĂSIEI |
| Protopopiat |
Protoieria Ilfov Nord |
| Episcopie/Arhiepiscopie |
Arhiepiscopia Bucureştilor |
| Mitropolie |
Mitropolia Munteniei şi Dobrogei |
| Cod oficial LMI 2004 |
IF-II-m-A-15293.01 |
| Descriere |
Mănăstirea Căldăruşani este ctitorie a lui Matei Basarab, durabil zidita la 1637-1638 si bogat înzestrata. În timpul lui Constantin Brancoveanu (1688-1714) mănăstirea a fost întăritărită şi au fost aduse noi podoabe religioase. În 1950 biserica a fost restaurată, iar în 1992 a mai fost ridicat un corp de clădiri. Mănăstirea are 36 de vieţuitori şi două cimitire. Într-una din clădirile vechi este adăpostită pinacoteca, această clădire urmează să fie restaurată. Într-o altă clădire ce face parte din corpul mănăstirii este adăpostit muzeul mănăstirii. Mănăstirea are o impresionantă colecţie de tablouri, icoane, cărţi, veşminte, potire şi alte odoare bisericeşti, precum şi o tâmplă foarte veche. Manastirea Caldarusani s-a afirmat cu autoritate - de la sfarsitul veacului XVIII si pana dupa 1860 - prin pictura ei bisericeasca. Renumita scoala de zugravi de aici a luat fiinta in 1778, printr-un hrisov al domnitorului Alexandru Ipsilanti, ea avand caracter oficial de scoala a Mitropoliei si fiind pusa sub conducerea mesterului Ioan Ivan Rusul, venit in tara odata cu armatele rusesti.Marele nostru pictor din a doua jumatate a veacului trecut, Nicolae Grigorescu, dupa ce facuse ucenicie pe langa Anton Chladek si pe langa fratele sau mai mare, Gheorghe, dupa ce pictase la Baicoi, dar inainte de a pleca sa realizeze ansamblurile de la Zamfira si Agapia, inca foarte tanar (n. 15 mai 1838), a poposit si ucenicit in anii 1854-1855 la manastirea Caldarusani, unde a realizat o serie de icoane, dintre care sapte constituie, pana astazi, centrul de atractie al colectiei manastirii: 1) Sfintii Gheorghe si Dimitrie (1854); 2) Sfanta Treime Noutestamentara si Incoronarea Fecioarei (1855), acestea doua fiind si semnate Nicu Grigorescu; 3) Iisus Hristos, Dreptul Judecator; 4) Sfintii Imparati Constantin si Elena; 5) Izvorul Tamaduirii; 6) Iisus si femeia samarineanca; 7) Sfintii Stelian, Stefan si Pantelimon. Ultimele patru icoane, desi nesemnate, sunt atribuite marelui artist, pe baza trasaturilor stilistice inconfundabile. Viata culturala din manastirea Caldarusani a avut si o componenta tipografica. |
| Clerici |
Stareţ Gâtă Lavrentie; Ieromonah-Muzeograf Andreescu Laurenţiu; Ieromonah Marian (Calinic) Andrei
|
