| Denumirea |
Mănăstirea Adormirea Maicii Domnului, Sf. Treime şi Cuvioasa Paraschiva" Ciorogârla-Samurcăşeşti |
| Denumire alternativă |
Mănăstirea Ciorogârla-Samurcăşeşti |
| Parohia |
Parohia Mănăstirii Ciorogârla-Samurcăşeşti |
| Datare |
1808
|
| Tip |
Mănăstire |
| Cultul |
ortodox |
| Localizare pe hartă |
Localizează pe harta României |
| Judeţ |
Ilfov |
| Localitate |
CIOROGÂRLA |
| Comuna |
CIOROGÂRLA |
| Adresa |
str. Ipătescu Ana 4 |
| Protopopiat |
Protoieria Ilfov Sud |
| Episcopie/Arhiepiscopie |
Arhiepiscopia Bucureştilor |
| Mitropolie |
Mitropolia Munteniei şi Dobrogei |
| Cod oficial LMI 2004 |
IF-II-m-B-15274 |
| Descriere |
Mănăstirea Samurcăşeşti sau Mănăstirea Ciorogârla se află lângă râul cu acelaşi nume din localitatea Ciorogârla. Biserica mănăstirii, cu hramul ”Sfânta Treime”, a fost ridicată de marele vornic Constantin Samurcaş în anul 1808, fiind sfinţită în anul 1870, după ce pictorul Gh. Tattarescu terminase pictura. Biserica are forma de navă, cu o turlă pe naos, iar altarul este încadrat de alte două abside, având fiecare un nume. Altarul propriu-zis „Sf. Treime”, absida din dreapta „Naşterea Maicii Domnului” iar cea din stânga „Adormirea Maicii Domnului”. Pe la 1848 la intrarea în mănăstire a fost construită o bisericuţă cu hramul „Sf. Nicolae” care a fost demolată de comunişti. În timpul primului război mondial germanii au topit clopotele pentru a face piese de artilerie. În 1940, se reconstruieşte biserica nouă, pictată în stil neobizantin, cu o turlă impunătoare, având elemente specifice stilului muntenesc. Catapeteasma din lemn de tei este cea originală din anul 1808, flăcările incendiului de la 1914 ocolind-o. De Mănăstirea Samurcăşeşti este legat şi numele lui Tudor Vladimirescu care în drumul său spre Bucureşti, în 1821 a poposit aici unde primeşte delegaţia boierilor, condusă de Dinicu Golescu, venită să trateze cu comandantul pandurilor. Tot aici este vizitat si de episcopul Ilarion al Argeşului, în noaptea de 15 martie 1821, cu scopul de a tempera situatia, iar după uciderea lui Tudor, episcopul va fi cel care va face slujba pentru odihna sufletului său. La mănăstirea Samurcăşeşti a funcţionat între anii 1864 – 1875 o şcoală primară în spiritul tradiţiei dar şi ca urmare a legii instrucţiunii promulgată de A.I. Cuza. Pe aici a trecut în septembrie 1866 şi regele Carol I înainte de plecarea la Constantinopol. În 1944, osemintele domnitorului Cuza, în drum spre Curtea de Argeş, unde au fost mutate temporar de la Ruginoasa, de teama ocupaţiei ruseşti, au fost depuse pentru scurtă vreme la mănăstirea Ciorogârla – Samurcăşeşti. În muzeul mănăstirii sunt exponate de mare valoare: icoane de Gheorghe Tattarescu, un epitaf lucrat de Zoe Samurcaş, o icoană cu trei registre lucrată în argint, o pictură pe cap de somn a pictorului Alexandru Baldovin, mătanii din chilimbar, o cruce lucrată în filigran, dăruită de Stanciu Jianu, tatăl boierului haiduc Iancu Jianu, o cruce donată de Tudor Vladimirescu, din lemn acoperit cu argint aurit şi pietre de topaz, veşminte preoţeşti şi diaconeşti, lucrate în fir de aur şi alte lucruri de preţ. În cimitirul mănăstirii se află monumentele funerare ale familiei Alexandru Beldiman (fondatorul ziarului “Adevărul”, la 1888) şi un cenotaf (Monument funerar înălţat în memoria unei persoane dispărute sau decedate în altă parte; mormânt gol) al căpitanului Valter Mărăcineanu, eroul de la Griviţa - 1877-1878. Lângă biserică se află morminte ale unor membri ai familiei ctitorilor dintre care amintim poetul Sandu Tzigara-Samurcaş (1903-1987). Ctitorul nu şi-a aflat locul de veci la mănăstirea construită de el, însă mormintele familiei şi rudelor sale, precum şi ale altor nume de rezonanţă în istoria noastră se află aici. Plan dreptunghiular cu absidă poligonală triplă la altar (trei altare), pictură interioară în frescă, în exterior, ceramică şi ornamentaţie cu cărămidă aparentă. Catapeteasma originală este lucrată din lemn de tei. Biserică monumentală pictată în stil neobizantin, cu turlă pe naos. Pridvor larg, deschis, cu 6 coloane. Deţine 2 icoane pictate de Gh. Tattarescu, anaforniţă din argint, crucea gravată a lui Tudor Vladimirescu, din argint aurit cu topaze. |
| Clerici |
Monahia-Stareţă Bostan Lucia Lucreţia; Monahia Gavrilă Zenaida; Monahia-Gestionar custode Ţocu Penelopa Paisia
|
