| Denumirea |
Biserica "Sf. Nicolae" si "Sf. Treime" a Manastirii Grajdeni |
| Denumire alternativă |
Biserica de lemn "Sf. Treime" a fostului Schit Grăjdeni "Sf. Nicolae" |
| Parohia |
Mănăstirea Grăjdeni "Sf. Treime" |
| Datare |
1853-1860, transf. 1987-1997
|
| Tip |
Biserică de lemn |
| Cultul |
ortodox |
| Localizare pe hartă |
Localizează pe harta României |
| Judeţ |
Vaslui |
| Localitate |
GRĂJDENI |
| Comuna |
GRIVIŢA |
| Protopopiat |
Protoieria Bârlad |
| Episcopie/Arhiepiscopie |
Episcopia Huşilor |
| Mitropolie |
Mitropolia Moldovei şi Bucovinei |
| Cod oficial LMI 2004 |
VS-II-m-B-06802 |
| Descriere |
Biserica de lemn a fostului schit Grăjdeni a fost construită între 1853-1860 pe locul altei biserici mai vechi (sec. XVII - XVIII). Ctitorita de catre vladica Anania al Episcopiei Husilor, pe locul vechii biserici a schitului cu hramul „Sf. Nicolae”. Dupa traditie prima biserica a schitului a fost ridicata în secolul al XVI-lea, în timpul domniei lui Petru Rares (1527-1538, 1541-1546), pe locul domnesc al târgului Bârlad. Documentar, schitul a fost întemeiat de catre Cârstea Ghenovici vornic si familia Rosca din Bârlad, traitori înca la începutul secolului al XVII-lea. În anul 1689, când asezamântul era „mai o pustie”, urmasii ctitorilor, Vasile Costache mare vornic, Stefan Cerchez mare comis, Costache mare medelnicer, au închinat-o la Manastirea Mira din tinutul Vrancea, închinata si ea la Manastirea Vatoped de pe Muntele Athos. A ajuns, apoi, metoh al Manastirii Golia din Iasi. Dupa secularizarea averilor manastirilor închinate, din 1893, schitul a fost desfiintat. În 1930, a fost reînfiintat prin stradania episcopului Husilor, Iacov Antonovici, fiind ridicat în 1952 la rangul de manastire. Desfiintata din nou în 1959, manastirea a fost redeschisa în 1990, primind al doilea hram - „Sf. Treime”. Pâna la redeschidere, biserica a functionat ca filiala a parohiei Grajdeni. Între 1987-1997, biserica a fost renovata, construindu-se în jur zidul de incinta, un paraclis, chilii, dispunând de spatii de cazare si masa. Biserica zidita din piatra si caramida are plan triconc, cu absida altarului semicirculara si turn clopotnita pe pridvor. Interiorul este acoperit cu bolti semicilindrice pe arcuri dublou. La exterior, proscomidiarul si diaconiconul sunt marcate în rezalit, la fel ca si absidele laterale. Ferestrele au în partea superioara deschideri în arc în plin cintru. Naosul adaposteste icoana împarateasca „Maica Domnului cu Pruncul”, facatoare de minuni, secolul al XIX-lea, ulei pe lemn, riza argintata. |
