| Denumirea |
Biserica fortificată "Adormirea Maicii Domnului" Precista |
| Denumire alternativă |
Biserica fortificată Precista |
| Parohia |
Parohia Precista Galaţi |
| Datare |
1643-1647
|
| Tip |
Biserică fortificată |
| Cultul |
ortodox |
| Localizare pe hartă |
Localizează pe harta României |
| Judeţ |
Galaţi |
| Localitate |
GALAŢI |
| Adresa |
str. Traian 1 |
| Protopopiat |
Protoieria Galaţi |
| Episcopie/Arhiepiscopie |
Arhiepiscopia Dunării de Jos |
| Mitropolie |
Mitropolia Munteniei şi Dobrogei |
| Cod oficial LMI 2004 |
GL-II-m-A-03066 |
| Descriere |
Biserica fortificata Precista, cu hramul "Adormirea Maicii Domnului", este cel mai vechi monument istoric din Galati. În secolul al XVII lea îndeplinea o dubla functie: lăcaş de cult si cetate de aparare împotriva cotropitorilor. A fost construita între anii 1643-1647 în timpul domniei lui Vasile Lupu, pe locul unei vechi biserici de lemn având ca hram "Adormira Maicii Domnului". Actuala biserica a fost ridicata de fratii Dia si Serbu, fii lui Coman. Negustori braileni si Constantin Teodor din Galati au închinat biserica manastirii Vatoped de la Muntele Athos. Pentru zidirea bisericii Precista Galati, constructorii au folosit piatra, caramida, nisip si var hidraulic; piatra a fost luata în parte de la ruinele castrului Tirighina-Barbosi. Biserica fortificata Precista Galati are plan triconc si este construita din patru încaperi: altar, naos, pronaos si pridvor. Daca primele doua descind din bisericile de stil moldovenesc, pridvorul are deasupra un turn-clopotnita, asemanator cu cel al bisericilor din Transilvania, prevazut cu o încapere de straja la nivelul intermediar dintre clopotnita si pronaos. Atât la acest nivel, cât si la cel al clopotnitei se gasesc creneluri pentru aparare. În afara de aceasta parte fortificata mai întâlnim si o alta la nivelui podului, unde se gasesc construite drumuri de straja si câteva zeci de metereze pentru lupte. Zidul peretilor de deasupra ferestrelor, pâna la acoperis, este dublu, formând o galerie cât poate umbla un om. Deasupra altarului exista o camera mare unde la navalirii se asigurau diferite odoare si bogatii ale orasului. În exterior, peretii bisericii sunt sustinuti de cinci contaforti: unul foarte scurt la altar, care urca pâna la baza chenarului ferestrei, si câte doi încadreaza de o parte si de alta absidele laterale ale naosului. Turla-clopotnita, masiva, de forma unei prisme patrate cu colturile de sus retezate oblic nu este ornamentata decât în zona cornisei cu doua rânduri de caramida asezata în unghi si cu brâul de caramizi asezate în zig zag. Acoperisul bisericii este din sindrilă. Din arhitectura religioasa moldoveneasca a fost preluata constructia turlei de pe naos, ridicata pe doua baze suprapuse, prin intermediul a cinci arcuri în pentagon. Cupola pronaosului se opreste la nivelul median al bisericii, nestrapungând acoperisul. Latura de nord a pronaosului si a pridvorului este îngrosata cu 0,90 metri, pentru a creea spatiul necesar unei scari care sa permita accesul în zona mediana fortificata a bisericii. Acest mod de realizare a scarii prin ziduri duble se aseamana foarte mult cu sistemul de constructie sasesc din Ardeal, reprezentând o cale de atac destul de neplacuta pentru invadatori, obligati sa urce unul câte unul, pâna la aparatori. Dovedindu-si ingeniozitatea, constructorii bisericii au realizat la mijlocul traseului spre zona mediana, sub treptele scarii o capcana, astazi de 7 metri adâncime. În cazul în care asediatorii reuseau sa patrunda în acest culoar, trapele de deasupra capcanei erau trase cu un sistem de scripeti, facând dificila, daca nu imposibila, continuarea drumului spre aparatorii micii fortificatii. Zona mediana interioara a bisericii constituie sistemul de aparare propriu zis. Dupa anul 1821 biserica s-a restaurat turnul de aparare a fost refacut si transformat în turla clopotnita, renuntându-se la refacerea turnului clopotnita de la intrare. Cutremurul din 1940 a afectat serios biserica fortificata Precista Galati , autoritatile locale solicitând restaurarea si consolidarea ei. Insistenta cererii de a salva aceasta biserica Galateana va face ca în anul 1952, episcopul Chesarie al Dunarii de Jos sa primeasca aprobarea pentru începerea lucrarilor . Sef al santierului de reparare si restaurare a biserici fortificate Precista Galati a fost arhitectul Eugen Chefneaux. Conform raportului acestuia rezulta ca din constructia veche a bisericii nu se mai pastrau decât zidurile, o parte a bazei turlei Pantocratorului si a turnului de aparare de pe exonartex. Biserica Precista Galaţi adevărată bijuterie defensiv bisericescă, este o veritabilă opera de arta a genului, remarcabila atât prin expresivitatea formelor si plastica arhitecturală, cât si prin eficacitatea sistemului defensiv. (Cristian Caldararu, Biserica fortificata "Precista", Galaţi, 1989) |
