| Denumirea |
Biserica "Sfântul Ioan Botezătorul" |
| Denumire alternativă |
Biserica Romano-Catolică din Galaţi |
| Parohia |
Parohia romano-catolică Sf. Ioan Botezătorul Galaţi |
| Datare |
1838-1844
|
| Tip |
Biserică |
| Cultul |
romano-catolic |
| Localizare pe hartă |
Localizează pe harta României |
| Judeţ |
Galaţi |
| Localitate |
GALAŢI |
| Adresa |
str. Domnească 88 |
| Protopopiat |
Decanat Vrancea |
| Episcopie/Arhiepiscopie |
Episcopia Romano-Catolică Galaţi |
| Mitropolie |
Biserica Romano-Catolică din România |
| Cod oficial LMI 2004 |
GL-II-m-B-03029 |
| Descriere |
Biserica Romano-Catolica din Galaţi este amplasata la întâlnirea a trei strazi: Domnească, Gării si Mihai Bravu, ceea ce îi confera o perspectiva deosebita. În curte, de o parte si de alta a intrarii, sunt statuile "Sfântul Francisc de Assisi" si "Sfântul Anton de Padova". Biserica detine orga cumparata de vornicul Vasile Alecsandri, tatal poetului si Icoana "Sfântul Ioan Botezatorul predicând", pictura în ulei, al carei autor este pictorul italian Pasquale Sarullo. Cele dintâi date despre Biserica Romano-Catolica din Galati le avem de la misionarul franciscan Francisc Pastis de Candia (1622). Despre aceeasi biserica aminteste si episcopul Marcu Bandini în ,,Codex Bandinus”, tiparita de Academia Româna: ”Exista la Galati o biserica catolica din caramizi nearse, facuta dupa un plan rudimentar, acoperita de stuf, fara clopot…” (11 noiembrie 1646). Biserica a fost mistuita de incendiul din 1660. S-a construit o alta biserica, fapt confirmat de marturia episcopului Vito Piluzzi care a vizitat-o în 1682:” biserica de lemn, coperita “all italiana” are trei altare si e bine înzestrata cu icoane si vesminte”. Din arhivele Vaticanului, reiese faptul ca pe terenul actualei biserici exista în anul 1654 o biserica construita din pamânt si paie. Aceasta a fost distrusa în anul 1798 si pe acelasi loc a fost ridicata o biserica noua sfintita la data de 5 noiembrie 1844. Parohul Daniel Pietrobono a refacut si marit biserica, dându-i forma pe care o are în prezent. În timpul domniei lui Mihai Sturza (1834- 1849), o perioada prospera pentru Galati, orasul a devenit porto-franco. În aceasta perioada s-au stabilit în oras italieni, francezi si austrieci iar odata cu ei apar si reprezentantii consulari ai diferitelor state apusene. Consulul italian Geymen împreuna cu agentul consular francez Violer au constatat în anul 1833 ca a sporit numarului de credinciosi catolici, motiv pentru care au format un comitet, în scopul adunarii de fonduri necesare pentru construirea unei noi biserici. La 21 august 1838 a fost numit primul paroh de Galati, preotul franciscan Stefan Rossi. Executarea lucrarilor a fost încredintata inginerului Rizer. La constructia bisericii au contribuit cu aport banesc episcopul Ardolini, printul Mihai Sturza si fratii ortodocsi. Biserica a fost terminata în anul 1844, închinata Sfântului Ioan Botezatorul si sfintita în ziua de 5 noiembrie 1844. În anul 1893 biserica a fost marita. Deasupra altarului mare este pusa opera pictorului sicilian Sarullo, reprezentându-l pe Sfântul Ioan Botezatorul care predica în împrejurimile Iordanului. Tot acum sunt aduse si sculpturile lui Vincenzo Fatorini. Biserica era întretinuta de comunitatea italiana din Galati si se afla situata lânga vechea piata a orasului. În urma contributiilor regelui Piemontului Carol Albert, Sfatul municipal a cedat terenul bisericii. În 1926, preotul Ulderico Cipolloni a ridicat monumentul Sfântului Francisc situat în partea dreapta a intrarii în curtea bisericii iar în anul 1934, prin grija preotului Ioan Duma s-a construit monumentul închinat Sfântului Anton de Padova, în partea stânga a bisericii. Printre obiectele de valoare artistica amintim: Altarul Mare, executat din marmura colorata, tabloul "Sfântul Ioan Botezatorul predicând", Statuia Inimii Preasfinte a Domnului Iisus Hristos, Statuile Pieta si Sfântul Francisc de Assisi. |
